Peste 52% din solurile Europei afectate de secetă în iulie 2025; creșteri puternice în Balcani și incendii asociate

Observatorul European al Secetei (EDO) utilizează date satelitare Copernicus privind precipitațiile, umiditatea solului și starea vegetației și clasifică seceta în niveluri de monitorizare, avertizare și alertă. Conform EDO, în iulie 2025 peste 52% din solurile Europei și ale coastelor mediteraneene erau afectate de secetă, cu 21 puncte procentuale peste media ultimilor 12 ani și cel mai ridicat nivel înregistrat din 2012. Situația este deosebit de critică în Europa de Est și Balcani: Serbia înregistrează deficit de umiditate pe 99% din suprafață, dintre care 68% în zona de alertă. În această regiune, suprafețele aflate în stare de alertă au crescut puternic în iulie față de iunie, de exemplu Ungaria de la 9% la 56%, Kosovo de la 6% la 43% și Bosnia și Herțegovina de la 1% la 23%. România înregistrează 51% din suprafață în stare de alertă, ceea ce pune presiune pe producători, inclusiv exportatori de zmeură. În Europa occidentală părți mai mari din teritoriu au intrat recent în stare de alertă, cu Germania în creștere de la 9% la 26% între prima și a doua decadă a lunii iulie și Franța în deteriorare până la 68% din soluri afectate în iulie, față de 44% în iunie. Un incendiu în departamentul Aude, sudul Franței, a mistuit circa 13.000 de hectare. Turcia se confruntă cu o secetă persistentă care afectează peste 60% din teritoriu de la începutul lui martie, iar pe 8 august un incendiu în vestul țării a dus la evacuarea a trei sate și la închiderea traficului maritim în Strâmtoarea Dardanele; rapoarte anterioare indicau un procent de 76% cu 18% în alertă. Regatul Unit rămâne parțial afectat de penurie de apă, iar Spania și Portugalia raportează niveluri reduse de secetă (7% și, respectiv, 5%). Valurile de căldură au alimentat un număr record de incendii, inclusiv la depozite ilegale. Modelele și experții anticipează o scădere semnificativă a precipitațiilor în regiunea mediteraneană în anii următori, ceea ce agravează riscurile pentru resursele de apă, biodiversitate, agricultură și crește probabilitatea incendiilor forestiere și impactul economic la nivel național.