Premierul Ilie Bolojan anunță reforme privind pensiile speciale și vârsta de pensionare, în contextul reacțiilor și criticilor din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a societății
Premierul Ilie Bolojan a declarat că va elimina sistemul privilegiat de pensionare din Justiție, vizând creșterea vârstei de pensionare la nivel general și reducerea cuantumului pensiilor speciale, care permit în prezent pensionarea medie la 48 de ani cu pensii de până la 5.000 de euro. Această reformă face parte din angajamentele României pentru accesarea fondurilor europene și va fi inclusă într-un al doilea pachet legislativ ce urmează a fi prezentat până la sfârșitul lunii iulie 2025. Premierul a subliniat necesitatea unor soluții legislative solide, evitând problemele de constituționalitate întâlnite anterior, și a menționat posibilitatea reangajării persoanelor pensionate anticipat, cu respectarea legislației. Guvernul a constituit grupuri de lucru specializate pentru elaborarea măsurilor, care vor viza și companiile de stat, administrația centrală și locală, precum și consolidarea ANAF, având ca prioritate atragerea și absorbția fondurilor europene prin negocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, cu finalizarea proiectelor până în august 2026. În paralel, fostul premier Theodor Stolojan a propus integrarea pensiilor speciale în sistemul de pensii ocupaționale, cu creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiilor, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului. Proiectul de lege privind reducerea pensiilor speciale cu 15% și creșterea vârstei de pensionare a magistraților a trecut de Camera Deputaților, dar implementarea este amânată până în ianuarie 2026 din cauza riscului de neconstituționalitate. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat critic față de declarațiile premierului privind vârsta medie de pensionare a judecătorilor și pensiile acestora, considerând că prezentarea veniturilor brute ale unor magistrați ca regulă generală este o informare interesată menită să genereze discordie și a subliniat că pensiile magistraților reprezintă doar maximum 4% din totalul pensiilor speciale. Membrii CSM au denunțat o campanie de linșaj mediatic și au evidențiat volumul mare de dosare și dificultățile sistemului judiciar, susținând totodată creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, condiționată de normarea muncii. Judecătorul Alin Ene a calificat drept „fake news” afirmațiile premierului despre pensiile și vârsta de pensionare a magistraților. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că pachetul fiscal asumat de Guvern este esențial pentru recâștigarea încrederii investitorilor și partenerilor europeni, iar Comisia Europeană va monitoriza constant evoluția României în cadrul procedurii de deficit excesiv, cu obiectivul ieșirii din această procedură până în 2030. România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB și o datorie publică record, iar reformele fiscale și ale sistemului de pensii sunt considerate cruciale pentru stabilitatea economică și echitatea socială.
Surse (291)
Articole din presă despre acest subiect
Guvernul și parlamentarii discută tăieri și ridicarea vârstei de pensionare pentru pensiile speciale ale magistraților, în contextul unor controverse și inițiative legislative.
Judecătorul Alin Ene respinge drept „fake news” afirmațiile premierului Ilie Bolojan privind vârsta medie de pensionare și pensiile judecătorilor.
Guvernul României face pași importanți pentru corectarea derapajului bugetar, iar Comisia Europeană reacționează pozitiv, reducând riscul de retrogradare a ratingului de țară.
Guvernul României pregătește un al doilea pachet de măsuri fiscale ce include reforme în pensii speciale, companii de stat și administrație, cu accent pe atragerea fondurilor europene.
Consiliul Superior al Magistraturii exprimă nemulțumiri față de intenția guvernului de a modifica vârsta de pensionare și calculul pensiilor magistraților, în contextul unor dezbateri publice tensionate privind veniturile acestora.
Guvernul României, prin premierul Ilie Bolojan, propune modificări ale sistemului public de pensii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare și corectarea pensiilor speciale pentru a asigura echitate și sustenabilitate economică.
Deputatul PSD Mihai Fifor avertizează că PSD ar putea ieși de la guvernare din cauza unor măsuri fiscale adoptate fără consultarea partidului.
Premierul Ilie Bolojan pregătește un al doilea pachet de măsuri fiscale care include reformarea pensiilor speciale, iar fostul premier Theodor Stolojan propune trecerea acestora în sistemul de pensii ocupaționale.
Theodor Stolojan propune transferul pensiilor speciale în sistemul de pensii ocupaționale pentru a reforma acest segment și a reduce deficitul bugetar.
Mihai Fifor, președintele PSD Arad, critică dur guvernarea premierului Ilie Bolojan și avertizează că PSD ar putea ieși de la guvernare din cauza lipsei de consultare și respect în coaliție.
Consiliul Superior al Magistraturii respinge acuzațiile privind salariile și pensiile magistraților, subliniind că majoritatea procurorilor au venituri moderate și că pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă doar 4% din totalul pensiilor speciale, în contextul criticilor premierului Ilie Bolojan privind vârsta de pensionare a judecătorilor.
Mihai Fifor a afirmat că ieșirea PSD de la guvernare este o opțiune reală, condiționată de respectarea unui acord politic clar privind reformele fiscale.
CSM respinge informațiile distorsionate despre veniturile și pensiile procurorilor, subliniind realitățile salariale și problemele legislative din sistemul judiciar.
Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra salariilor reale ale procurorilor și pensiilor de serviciu, iar premierul Ilie Bolojan critică pensionarea timpurie a judecătorilor, considerând-o o problemă ce trebuie corectată.
PSD nu exclude ieșirea de la guvernare după asumarea răspunderii pe măsuri fiscale fără consultarea sa și pregătește un nou pachet legislativ.
Secția pentru procurori a CSM afirmă că pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă doar 4% din totalul pensiilor de serviciu și critică prezentarea eronată a veniturilor procurorilor în spațiul public.
Ilie Bolojan a anunțat o reformă a pensiilor speciale, dar magistrații din CSM au respins propunerile, iar aplicarea măsurilor este amânată până la 1 ianuarie 2026.
Deputatul PSD Mihai Fifor avertizează că partidul nu va mai tolera guvernarea unilaterală și ia în calcul ieșirea de la guvernare din cauza măsurilor fiscale impuse fără consultare.
CSM respinge campania de dezinformare privind pensiile și salariile magistraților, prezentând date oficiale care arată o realitate diferită de percepția publică.
PSD critică guvernarea unilaterală și anunță măsuri ferme pentru corectarea abuzurilor fiscale și respectarea parteneriatului în coaliție.
Secția de procurori a CSM răspunde criticilor premierului Ilie Bolojan privind pensionarea timpurie a magistraților, prezentând date despre veniturile și încărcătura de dosare a procurorilor și subliniind importanța respectării separației puterilor în stat.
Guvernul României a obținut aprobarea Consiliului ECOFIN pentru primul pachet de măsuri fiscale, evitând blocarea fondurilor europene și crescând șansele pentru un rating de țară favorabil în august.
Secția pentru procurori a CSM atrage atenția asupra volumului mare de muncă și salariilor reale ale procurorilor, criticând comunicarea publică tendențioasă și instabilitatea legislativă privind pensiile de serviciu.
Deputatul PSD Mihai Fifor avertizează că PSD nu va mai tolera guvernarea unilaterală și nu exclude ieșirea de la guvernare din cauza măsurilor fiscale neagreate.
De la 1 august 2025, intră în vigoare un pachet de austeritate care va crește TVA-ul și accizele, afectând prețurile alimentelor, carburanților și locuințelor în România.
Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, a evidențiat problema pensionărilor premature în sistemul judiciar, subliniind necesitatea corectării pensiilor speciale.
Piața imobiliară din București a înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor de locuințe în primul semestru al anului 2025, în timp ce Ilfov și alte orașe precum Constanța și Cluj au raportat creșteri.
Plenul CSM a fost marcat de dezbateri tensionate privind măsurile guvernamentale asupra sistemului judiciar și riscurile pentru statul de drept.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au reacționat critic față de măsurile Guvernului privind sistemul judiciar, acuzând o campanie de linșaj și încălcarea principiului separării puterilor în stat.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au reacționat critic față de măsurile Guvernului privind sistemul judiciar, acuzând o campanie de linșaj și exprimând îngrijorări privind respectarea statului de drept și volumul de muncă al magistraților.
Scăderea randamentelor reflectă reacția pozitivă a investitorilor la pachetul fiscal al guvernului Ilie Bolojan, care vizează reducerea deficitului bugetar prin majorarea TVA, accizelor și altor taxe.
Proiectul de lege pentru reducerea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare a magistraților este amânat până în 2026 din cauza riscului de neconstituționalitate, iar o soluție propusă este modificarea Constituției pentru a reglementa unitar pensiile.
Vânzările de locuințe au scăzut în primul semestru al anului 2025, iar creșterea cotei TVA la 21% în august va afecta negativ piața imobiliară, în special tinerii și persoanele cu venituri reduse.
Adrian Câciu susține că un impozit progresiv ar genera venituri mai mari și ar fi mai echitabil decât majorarea TVA, care afectează toți cetățenii și poate agrava inflația.
Secția de procurori a CSM clarifică salariile și pensiile magistraților, subliniind că pensiile acestora reprezintă maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din România.
Ilie Bolojan afirmă că pachetul fiscal contestat de PSD a fost aprobat cu acordul tuturor partenerilor din coaliție, inclusiv al vicepremierilor social-democrați, și respinge acuzațiile PSD privind presiuni externe.
Adrian Câciu critică creșterea TVA, considerând-o inflaționistă și recesionistă, și readuce în discuție impozitul progresiv.
Fostul ministru Adrian Câciu critică creșterea TVA propusă de guvern, susținând că impozitul progresiv ar fi fost o soluție mai echitabilă și mai eficientă pentru bugetul României.
Pe 9 iulie 2025, prețurile carburanților au crescut din nou, iar de la 1 august sunt așteptate majorări semnificative din cauza creșterii accizelor și TVA-ului.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră pachetul fiscal-bugetar pentru 2026 foarte ambițios și avertizează asupra riscurilor unei corecții severe și a impactului social negativ.
De la 1 august, prețurile carburanților vor crește cu aproximativ 40 de bani pe litru din cauza majorării accizelor și a TVA-ului.
Raluca Turcan critică gestionarea guvernării de către PSD, iar senatorul Daniel Zamfir îi răspunde dur.
Adrian Câciu critică creșterea TVA de către Guvernul Bolojan, susținând că impozitul progresiv ar fi fost o măsură mai echitabilă și mai puțin inflaționistă.
În primul semestru al anului 2025, vânzările de locuințe în București și Ilfov au scăzut cu 7,9%, influențate de o reducere a stocului de locuințe noi în București, în timp ce Constanța a înregistrat cea mai mare creștere regională a vânzărilor.
În prima jumătate a anului 2025, vânzările de unități rezidențiale în România au scăzut cu 3,4%, cu variații regionale semnificative, Bucureștiul înregistrând o scădere importantă din cauza lipsei locuințelor noi.
Guvernul României propune un plan de redresare bugetară cu taxe majorate și reduceri de cheltuieli, vizând creșterea veniturilor bugetare cu peste 9,5 miliarde lei în 2025 și 35,3 miliarde lei în 2026.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că este necesară corectarea sistemului de pensionare în sectorul public, inclusiv creșterea vârstei de pensionare și reglementarea situațiilor de pensionare anticipată pentru a asigura echitate și sustenabilitate economică.
Vânzările de unități rezidențiale în România au scăzut cu 3,4% în primul semestru din 2025, cu o scădere semnificativă în București și Ilfov, în timp ce alte regiuni precum Constanța și Cluj au înregistrat creșteri.
Consiliul ECOFIN a stabilit praguri pentru cheltuielile nete ale României și a cerut măsuri eficiente pentru reducerea deficitului până la 15 octombrie 2025, cu obiectivul de a încheia procedura de deficit excesiv până în 2030.
În prima jumătate a anului 2025, vânzările de locuințe au scăzut la nivel național cu 3,4%, cu un declin accentuat în București și creșteri în Ilfov și Constanța.
De la 1 august 2025, intră în vigoare măsuri de austeritate care includ majorarea TVA-ului la alimente, produse standard, carburanți și locuințe, ceea ce va duce la creșteri semnificative de prețuri pentru consumatori.
România va implementa un nou pachet fiscal axat pe reforma pensiilor speciale și combaterea evaziunii, în contextul monitorizării stricte a Comisiei Europene pentru reducerea deficitului bugetar.
UniCredit estimează un deficit bugetar de peste 8% din PIB pentru România în 2025, în contextul unor măsuri fiscale care accelerează inflația și încetinesc creșterea economică.
În prima jumătate a anului 2025, vânzările de unități rezidențiale în România au scăzut cu 3,4%, cu variații regionale semnificative, Bucureștiul înregistrând o scădere importantă din cauza lipsei locuințelor noi.
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% în contextul creșterii inflației și incertitudinilor economice, anticipând o creștere moderată a economiei în 2025.
De la 1 august 2025, intră în vigoare creșterea TVA-ului și a accizelor, ceea ce va duce la scumpiri semnificative pentru alimente, carburanți, electronice și locuințe în România.
Cota redusă de TVA de 9% pentru locuințe în România expiră la 31 iulie, urmând să fie înlocuită cu o cotă de 21%, ceea ce va crește prețurile locuințelor noi cu peste 14.000 de euro.
România a făcut primul pas spre recâștigarea încrederii investitorilor prin angajarea răspunderii guvernului pe măsuri fiscale și este monitorizată de Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția de a corecta pensiile speciale și pensionarea timpurie a judecătorilor, care au o vârstă medie de pensionare de doar 48 de ani.
Guvernul României pregătește un al doilea pachet de măsuri fiscale ce include reforme în pensii, companii de stat și administrație, cu accent pe atragerea fondurilor europene.
Guvernul României planifică majorări semnificative de taxe și reduceri de cheltuieli pentru 2025-2026, vizând creșteri ale TVA, accizelor, impozitelor pe dividende și sectorul bancar, precum și înghețarea pensiilor și salariilor.
Raportul ECOFIN recomandă României accelerarea implementării PNRR, consolidarea apărării, tranziția energetică și îmbunătățirea incluziunii sociale pentru o dezvoltare durabilă.
România a făcut primul pas pentru recâștigarea încrederii investitorilor și partenerilor europeni prin angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de măsuri fiscale, conform ministrului finanțelor Alexandru Nazare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează asupra unei creșteri considerabile a inflației în următoarele luni din cauza majorării TVA și accizelor și a liberalizării prețurilor la energie.
Premierul Ilie Bolojan anunță reforme pentru eliminarea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare în Justiție și alte instituții publice.
Trei evenimente majore din 8 iulie 2025 au evidențiat stadiul economiei și situația bugetară a României, cu un plan de reducere a deficitului bugetar apreciat de Comisia Europeană și o perspectivă mixtă asupra inflației și creșterii economice.
Începând cu 1 august 2025, prețurile carburanților în România vor crește semnificativ din cauza majorării accizelor și TVA-ului, cu impact direct asupra bugetelor consumatorilor și prețurilor din economie.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a subliniat importanța monedei euro digitale ca mijloc complementar numerarului, în cadrul discuțiilor ECOFIN privind modernizarea sistemului financiar european.
Ilie Bolojan și premierul României au anunțat necesitatea corectării pensiilor speciale și a pensionărilor anticipate în sectorul public pentru a elimina inechitățile și a respecta angajamentele europene.
Comisia Europeană a transmis un semnal pozitiv României după angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul fiscal, reducând riscul retrogradării ratingului de țară.
În prima jumătate a anului 2025, tranzacțiile imobiliare au scăzut față de anul precedent, cu cele mai multe operațiuni în Brașov, Iași și Timișoara, iar ipotecile au crescut, fiind concentrate în București, Ilfov și Dolj.
Românii mai au 14 zile pentru a semna antecontracte cu TVA de 9% la locuințe, după care TVA va crește la 21%, iar de la 2026 vor intra în vigoare majorări semnificative ale impozitelor pe proprietăți, care vor afecta piața imobiliară și chiriile.
Guvernul României a adoptat măsuri fiscale care vor reduce puterea de cumpărare a populației și profitabilitatea companiilor, afectând consumul și creșterea economică în 2025-2026.
Guvernul României a adoptat un pachet fiscal care va reduce puterea de cumpărare a populației și va afecta negativ mediul de afaceri, în contextul unui deficit bugetar ridicat și a riscului de retrogradare a țării.
România a evitat suspendarea fondurilor europene și păstrează calificativul de investiții, dar trebuie să continue eforturile pentru închiderea procedurii de deficit excesiv până în 2030.
România a prezentat la ECOFIN un pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, apreciat de Comisia Europeană ca un pas important pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030.
Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE recomandă României să înăsprească politica bugetară, să consolideze cheltuielile pentru apărare și să accelereze reformele și investițiile pentru a-și respecta angajamentele din PNNR.
Ministrul Finanțelor, Adrian Nazare, afirmă că România a evitat pierderea ratingului de credit și subliniază necesitatea unei discipline financiare stricte pentru a menține și crește acest rating.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat necesitatea corectării pensionărilor anticipate și reangajărilor în sectorul public pentru a asigura echitate și sustenabilitate economică.
Ilie Bolojan susține necesitatea corectării sistemului de pensii speciale și a vârstei de pensionare în sectorul public pentru a asigura echitate și sustenabilitate economică.
Adoptarea noului pachet fiscal va genera scumpiri rapide ale produselor alimentare, în special pâinea, din cauza creșterii TVA, accizelor și liberalizării prețului la energie.
Guvernul României a oprit procedura de deficit excesiv și a menținut calificativul de investiții, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
Creșterea TVA și a accizelor, împreună cu liberalizarea prețului energiei, vor duce la scumpiri semnificative ale pâinii și alimentelor în toamnă, avertizează comercianții mici.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că vârsta medie de pensionare a judecătorilor este de 48 de ani, iar pensia medie este de 5.000 de euro, subliniind necesitatea corectării pensiilor speciale pentru a asigura echitate și sustenabilitate economică.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că deciziile privind pachetul fiscal revin exclusiv Guvernului, fără implicarea președintelui României.
Tensiunile din coaliția de guvernare au escaladat după criticile deputatei PNL Raluca Turcan la adresa reacțiilor PSD privind pachetul fiscal al Guvernului Bolojan, urmate de un atac dur din partea senatorului PSD Daniel Zamfir.
Premierul Ilie Bolojan respinge criticile lui Sorin Grindeanu privind creșterea taxelor la jocurile de noroc și subliniază eforturile pentru stabilitate politică și fiscală.
Premierul Ilie Bolojan subliniază necesitatea stabilității politice pentru condiții bune de împrumut, în contextul unor tensiuni în coaliția guvernamentală cu PSD.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat o creștere de peste 40% a taxării jocurilor de noroc în urma primului pachet fiscal adoptat de Guvern.
Divergențele dintre PNL și PSD în coaliția de guvernare se intensifică după criticile Ralucăi Turcan la adresa PSD privind atitudinea față de pachetul de măsuri economice, urmate de o replică dură a senatorului PSD Daniel Zamfir.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că pachetul fiscal recent asumat este o decizie exclusivă a Guvernului, fără implicarea președintelui României.
Comisia Europeană a apreciat angajamentul Guvernului Român pentru reforme structurale și responsabilitate fiscală, după adoptarea unui pachet fiscal major.
ECOFIN recomandă României accelerarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, creșterea cheltuielilor pentru apărare și securitate, reducerea dependenței de combustibili fosili și îmbunătățirea incluziunii sociale până în 2026.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că pachetul de măsuri fiscale este în competența Guvernului și nu a președintelui României.
Creșterea TVA-ului de la 9% la 21% va majora semnificativ prețurile apartamentelor, iar proiectul Greenfield Băneasa oferă apartamente finalizate cu TVA redusă pentru tranzacții rapide în iulie.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a susținut la ECOFIN importanța monedei euro digitale ca mijloc complementar numerarului pentru modernizarea sistemului financiar european.
România a reușit să oprească procedura de suspendare a fondurilor europene și să mențină ratingul de investiții, conform ministrului Finanțelor Alexandru Nazare.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că președintele Nicușor Dan i-a cerut să evite creșterea TVA, însă discuțiile cu creditorii și Comisia Europeană au impus majorarea taxelor în pachetul fiscal asumat de Guvern.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că vârsta medie de pensionare a judecătorilor este de 48 de ani, o situație anormală care va fi corectată prin legi speciale.
Premierul Ilie Bolojan subliniază că stabilitatea politică este esențială pentru condiții bune de împrumut și evită conflictele în coaliția guvernamentală, în contextul unor diferențe privind impozitarea jocurilor de noroc.
Premierul Ilie Bolojan subliniază importanța stabilității politice pentru condiții favorabile de împrumut, evitând conflictele în coaliția guvernamentală privind reformele fiscale, inclusiv impozitarea jocurilor de noroc.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va corecta vârsta medie anormală de pensionare a judecătorilor și pensiile speciale din România pentru a reduce inechitățile și dezechilibrele economice.
Premierul Bolojan subliniază necesitatea stabilității politice și responsabilității guvernamentale în contextul unei situații fiscale dificile în România.
Guvernul României a adoptat un pachet fiscal major pentru reducerea deficitului bugetar, apreciat pozitiv de Comisia Europeană și piețele internaționale.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că al doilea pachet de măsuri fiscale va viza reforma ANAF și creșterea încasărilor fiscale, urmând să fie dezbătut în luna iulie.
Miniștrii de Finanțe din UE au discutat la Bruxelles despre moneda euro digitală și securitizarea în cadrul Strategiei privind uniunea economiilor și a investițiilor.
România a oprit retrogradarea ratingului și suspendarea fondurilor europene, adoptând un pachet fiscal major pentru stabilizarea economică, conform declarațiilor ministrului Finanțelor Alexandru Nazare după reuniunea ECOFIN de la Bruxelles.
Premierul Ilie Bolojan explică că pachetul doi de măsuri fiscale nu a fost emis împreună cu primul din cauza timpului scurt disponibil, cauzat de întârzierea adoptării acestor măsuri în anii precedenți.
Premierul Ilie Bolojan explică că pachetul doi de măsuri fiscale nu a fost emis împreună cu primul din cauza timpului scurt disponibil, cauzat de întârzierea adoptării acestor măsuri în anii precedenți.
Premierul Ilie Bolojan susține că măsurile fiscal-bugetare adoptate au fost decise de comun acord în Guvern și subliniază necesitatea stabilității politice în contextul criticilor PSD.
Premierul Ilie Bolojan și președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, au exprimat dezacorduri privind Legea austerității și măsurile propuse pentru reducerea deficitului bugetar.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că vârsta medie de pensionare a judecătorilor este de 48 de ani, o situație anormală care va fi corectată prin reforme legislative.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că adoptarea pachetelor fiscale a fost necesară din cauza unui deficit bugetar critic, comparabil cu cel din urmă cu 15-16 ani.
Premierul Ilie Bolojan a explicat măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului, inclusiv creșterea taxelor pe jocurile de noroc, și a evitat să comenteze criticile colegilor de coaliție.
România a adoptat un pachet fiscal major pentru reducerea deficitului, primind aprecieri din partea Comisiei Europene și angajându-se în continuarea reformelor structurale.
Guvernul și-a asumat răspunderea pentru un pachet legislativ de austeritate care provoacă dispute politice din cauza impactului asupra categoriilor vulnerabile.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a subliniat la reuniunea ECOFIN importanța monedei euro digitale și a securitizării pentru modernizarea sistemului financiar european și creșterea economică.
România continuă să fie monitorizată strict de Uniunea Europeană pentru deficitul bugetar excesiv, iar fondurile europene riscă să fie suspendate dacă nu se demonstrează progrese reale în reforme.
Ilie Bolojan propune interzicerea cumulului pensie-salariu și creșterea vârstei de pensionare pentru a corecta inechitățile din sistemul public.
Senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir a răspuns criticilor deputatului PNL Raluca Turcan privind reacțiile PSD la pachetul de măsuri al Guvernului Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea stabilității politice în România, răspunzând criticilor PSD privind coaliția de guvernare.
Ilie Bolojan a răspuns criticilor PSD privind măsurile fiscale, subliniind necesitatea asumării responsabilității și stabilității politice în contextul deficitului bugetar major al României.
Premierul Ilie Bolojan propune modificări legislative pentru eficientizarea colectării taxelor, reformarea pensiilor speciale și impozitarea mai strictă a multinaționalelor și câștigurilor din criptomonede.
De la 1 august 2025, prețurile la carburanți în România vor crește semnificativ din cauza majorării accizelor și TVA-ului.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat la reuniunea ECOFIN pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar al României, primind un feedback pozitiv din partea Comisiei Europene.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat reforme pentru corectarea inechităților legate de pensionarea anticipată și pensiile magistraților, inclusiv creșterea vârstei de pensionare și reducerea pensiilor maxime, pentru a respecta jaloanele Comisiei Europene.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat un al doilea pachet de măsuri fiscale ce include reforma ANAF, creșterea încasărilor fiscale și reforma pensiilor speciale, cu scopul de a îmbunătăți colectarea taxelor și absorbția fondurilor europene.
Majorarea TVA și a accizelor va crește cheltuielile lunare ale familiilor românești cu cel puțin 130 de lei, afectând puterea de cumpărare, în special a celor cu venituri mici.
Senatorul PSD Cătălin Zamfir a reacționat dur la criticile deputatului PNL Raluca Turcan privind măsurile fiscale adoptate de guvernul Bolojan, evidențiind tensiunile din coaliția de guvernare.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat un al doilea pachet de măsuri ce vizează corectarea pensiilor speciale, reformarea ANAF și creșterea colectării taxelor, ce va fi prezentat la finalul lunii iulie.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat la ECOFIN pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, iar Comisia Europeană a emis recomandări pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța stabilității politice în contextul criticilor lui Sorin Grindeanu privind pachetul fiscal asumat de Guvern.
PSD critică ignorarea propunerilor sale în pachetul de măsuri de austeritate și solicită o discuție internă privind rolul partidului în guvernare.
Guvernul României a adoptat un nou pachet fiscal cu creșteri semnificative ale TVA, accizelor și impozitelor, care vor intra în vigoare de la 1 august 2025, iar contribuabilii au două săptămâni pentru implementare după publicarea în Monitorul Oficial.
Comisia Europeană a apreciat pachetul fiscal-bugetar al României ca un pas important pentru corectarea deficitului bugetar, solicitând măsuri suplimentare până în octombrie 2025 pentru respectarea angajamentelor.
Paul Stănescu afirmă că PSD este marginalizat în coaliția de guvernare și cere o discuție clară despre viitorul partidului.
Noul pachet fiscal al Guvernului va duce la scumpiri semnificative, în special în sectorul alimentar, cu pâinea ca produs cel mai afectat.
România și-a asumat consolidarea fiscală printr-un pachet de măsuri prezentat la ECOFIN, susținut de Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea riscurilor financiare.
Consiliul ECOFIN a cerut României să prezinte până la 15 octombrie 2025 măsuri concrete pentru reducerea deficitului bugetar și să limiteze creșterea cheltuielilor nete conform noilor praguri stabilite.
Raluca Turcan critică reacțiile PSD față de pachetul fiscal și cere clarificări privind poziția partidului în coaliție.
Social-democrații critică premierul Ilie Bolojan pentru neglijarea propunerilor PSD în coaliția de guvernare și amenință cu reacții, inclusiv ieșirea de la guvernare.
Rata anuală a inflației va crește în următoarele luni din cauza expirării plafonării prețului la energie și majorării TVA și accizelor, iar BNR a menținut dobânda cheie la 6,5%.
Guvernul României a prezentat un pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, apreciat pozitiv de Comisia Europeană, care va evalua impactul acestuia în toamna anului 2025.
Pachetul fiscal introduce o creștere a impozitului pe cifra de afaceri la 4% pentru cele mai mari 22 de bănci din România, afectând profitabilitatea acestora și posibil majorând costurile pentru clienți.
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, anticipând o creștere temporară a inflației din cauza majorării TVA și accizelor în august 2025.
Paul Stănescu afirmă că PSD nu a fost suficient de influent în negocierile pentru planul economic al Guvernului Bolojan și solicită o decizie clară privind rolul partidului în guvernare.
Consiliul ECOFIN a revizuit traiectoria cheltuielilor nete ale României în cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind termene și praguri stricte pentru reducerea deficitului până în 2030.
Consiliul ECOFIN a revizuit traiectoria cheltuielilor nete ale României în cadrul procedurii de deficit excesiv, stabilind termene și praguri stricte pentru reducerea deficitului până în 2030.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, propune impozitarea tranzacțiilor cu criptomonede și a profiturilor multinaționalelor, precum și reducerea indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație ale companiilor și instituțiilor de stat.
Consiliul ECOFIN recomandă României să înăsprească politica bugetară și să implementeze măsuri urgente pentru reducerea deficitului și consolidarea economiei până în 2030.
ECOFIN a prezentat recomandările pentru România privind corectarea deficitului excesiv, iar Guvernul a adoptat măsuri fiscale pentru a reduce gaura bugetară, în așteptarea evaluărilor Comisiei Europene și agențiilor de rating.
ECOFIN a prezentat recomandările pentru România privind corectarea deficitului excesiv, iar Guvernul a adoptat măsuri fiscale pentru a reduce gaura bugetară, în așteptarea evaluărilor Comisiei Europene și agențiilor de rating.
Guvernul României introduce de la 1 august 2025 un pachet fiscal cu majorări de TVA, accize și impozite suplimentare, afectând semnificativ companiile și sectorul bancar.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a prezentat planul de redresare fiscală a României, care prevede măsuri temporare de austeritate și reducerea taxelor începând cu 2026.
Banca Națională a României avertizează că inflația va crește în următoarele luni din cauza expirării plafonării prețului la energie și majorării TVA și accizelor.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat că România a acceptat măsuri fiscale impuse de Comisia Europeană pentru a evita un deficit bugetar de 10% din PIB în 2025.
Uniunea Europeană solicită României măsuri decisive pentru reducerea deficitului și stabilizarea bugetului până la 15 octombrie 2025, cu ieșirea din procedura de deficit excesiv până în 2030.
Guvernul României a anunțat un plan etapizat pentru reducerea deficitului bugetar, inspirat din reformele fiscale și administrative de succes implementate de Grecia.
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% în iulie 2025, în contextul unei inflații în creștere și a unei economii cu creștere moderată și provocări externe.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează asupra riscurilor măsurilor de austeritate rapide și subliniază povara financiară a celor 14.000 de șantiere deschise în România, pe care statul nu le poate susține.
Consiliul de administrație al BNR a menținut ratele dobânzilor și a avertizat asupra creșterii inflației pe termen scurt, dar cu efecte pozitive pe termen lung ale măsurilor fiscale.
Raluca Turcan afirmă că decizia finală privind pachetul de măsuri fiscale a fost luată în coaliția de patru partide, nu doar de PNL, și cere PSD să clarifice dacă dorește să continue colaborarea în guvernare.
Comisia Europeană a salutat măsurile de consolidare fiscală prezentate de România, dar a revizuit traiectoria cheltuielilor și va monitoriza progresul până în toamnă.
Dragoș Anastasiu, vicepremier în guvernul Ilie Bolojan, a declarat că salariul său lunar este de aproximativ 14.000 de lei, considerându-l mic în comparație cu salariile din mediul privat și a prezentat direcțiile de reformă pentru statul român.
ECOFIN a adoptat recomandări pentru România, solicitând înăsprirea politicii bugetare și accelerarea reformelor pentru consolidarea fiscală și dezvoltarea economică durabilă.
Raluca Turcan critică PSD pentru lipsa de coerență și dublul discurs în privința pachetului de măsuri economice susținut de Guvernul Bolojan.
BNR anticipează o creștere a inflației pe termen scurt, dar măsurile fiscale adoptate vor tempera presiunile pe termen mediu și lung, în contextul unei economii stagnante și a unui deficit comercial în creștere.
Comisarul european Valdis Dombrovskis a apreciat măsurile fiscale adoptate de Guvernul României pentru reducerea deficitului bugetar, subliniind necesitatea implementării rapide și monitorizării progreselor până în toamnă.
BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an în ședința din 8 iulie 2025.
Deputatul PNL Raluca Turcan critică reacțiile PSD la pachetul de măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan, iar liderul interimar PSD Sorin Grindeanu solicită mai multă consultare în coaliție.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu avertizează asupra riscurilor reformelor rapide și subliniază necesitatea unei eficientizări prudente în România.
Premierul Ilie Bolojan va discuta la Digi 24 despre pachetele de măsuri fiscale asumate de Guvern și tensiunile din coaliția de guvernare.
Guvernul României introduce un pachet fiscal cu majorări de TVA, impozit pe dividende și o taxă suplimentară pentru bănci, aplicabil din august 2025, cu termene scurte de implementare pentru companii.
Consiliul ECOFIN al UE recomandă României să înăsprească politica bugetară și să accelereze reformele pentru a asigura sustenabilitatea financiară și dezvoltarea economică durabilă.
PSD propune limitarea indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație din companiile de stat și majorarea impozitului pe câștigurile din criptomonede, alături de alte măsuri de austeritate fiscală și administrativă.
Băncile vor plăti o taxă suplimentară de 4% pe veniturile din a doua jumătate a anului 2025, cu excepția celor cu o cotă de piață sub 0,2%, care vor plăti 2%.
Raluca Turcan afirmă că decizia finală privind pachetul fiscal a fost luată în coaliția de patru partide și cere PSD să clarifice dacă dorește să continue colaborarea sau să-și asume un alt rol politic.
BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5% pe an, anticipând o creștere a inflației în lunile următoare din cauza expirării schemelor de plafonare și a majorărilor fiscale planificate.
Banca Centrală avertizează asupra creșterii semnificative a inflației pe termen scurt, dar prevede efecte pozitive pe termen lung ale măsurilor fiscal-bugetare adoptate.
BNR anunță o creștere semnificativă a inflației în următoarele luni, menținând dobânzile neschimbate și evidențiind riscuri economice interne și externe.
BNR a menținut dobânzile la niveluri constante, dar avertizează asupra creșterii inflației în următoarele luni din cauza măsurilor fiscale și a expirării plafonării la energie.
Deputatul PNL Raluca Turcan critică reacțiile PSD la pachetul de măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan, iar liderul interimar PSD Sorin Grindeanu solicită o mai mare considerare a propunerilor social-democraților în coaliție.
BNR menține dobânda cheie la 6,5% pe an și anticipează o creștere a inflației în următoarele luni din cauza modificărilor fiscale și energetice.
Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, solicită o discuție sinceră în partid privind direcția acestuia, după ce propunerile PSD au fost ignorate în proiectul de asumare a răspunderii guvernamentale.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că salariul său de 14.000 lei este mic comparativ cu remunerațiile din mediul privat și a comentat asupra situației investițiilor publice din România.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a reafirmat angajamentul României pentru disciplina fiscal-bugetară în cadrul reuniunii ECOFIN și a întâlnirii PPE de la Bruxelles.
România prezintă la Bruxelles un pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, iar Consiliul Economic și Financiar va decide oficial intrarea Bulgariei în Zona Euro din 2026.
BNR menține dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, anticipând o creștere temporară a inflației în următoarele luni din cauza modificărilor fiscale și energetice.
Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea ratelor dobânzilor Lombard și de depozit, precum și a rezervelor minime obligatorii, după scăderile dobânzii cheie din 2024.
Paul Stănescu afirmă că PSD nu a fost suficient reprezentat în negocierile pentru planul economic al Guvernului Bolojan și solicită o decizie clară privind rolul partidului în guvernare.
Paul Stănescu critică măsurile fiscale ale coaliției de guvernare, considerând că PSD este ignorat și că interesele jocurilor de noroc sunt puse înaintea celor ale românilor vulnerabili.
BNR a menținut instrumentele politicii monetare și avertizează asupra unei creșteri semnificative a inflației în următoarele luni, cauzată de expirarea plafonării prețului la energie și majorarea TVA și accizelor.
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratelor dobânzilor la nivelurile actuale pentru a asigura stabilitatea prețurilor și creșterea economică sustenabilă.
BNR avertizează că pachetul fiscal al guvernului Bolojan va crește inflația pe termen scurt, dar va susține corecția deficitului de cont curent și consolidarea bugetară pe termen mediu.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu afirmă că investițiile guvernului anterior au fost benefice, dar actuala situație financiară nu permite susținerea celor 14.000 de șantiere deschise în România.
PSD propune măsuri de austeritate fiscală, inclusiv limitarea veniturilor membrilor CA-urilor, creșterea impozitării criptomonedelor și suspendarea sporurilor pentru șefii de stat.
BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%, anticipând presiuni inflaționiste crescute și amânarea reducerii ratelor până în 2026 din cauza creșterii prețurilor la energie și a majorărilor fiscale.
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% în contextul inflației în creștere și incertitudinilor economice.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat că majorarea TVA a fost impusă de partenerii europeni pentru reducerea deficitului bugetar.
Liderii PSD, Paul Stănescu și Sorin Grindeanu, critică ignorarea propunerilor partidului în pachetul de măsuri fiscale și cer o discuție sinceră despre direcția partidului.
Consiliul Uniunii Europene a decis să nu sancționeze România pentru deficitul bugetar excesiv în 2025, dar a emis recomandări pentru consolidarea politicii bugetare.
PSD propune măsuri fiscale pentru reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv limitarea veniturilor din consiliile de administrație și creșterea impozitării pe criptomonede.
Liderii PSD amenință cu ieșirea de la guvernare dacă propunerile lor privind reducerea deficitului nu sunt incluse în următoarele pachete fiscale.
România riscă pierderea sprijinului financiar european dacă nu implementează rapid reforme fiscale și structurale, în timp ce Grecia devine un model de succes în stabilizarea finanțelor publice.
PSD susține corectarea deficitului bugetar, dar cere protejarea românilor vulnerabili și critică ignorarea propunerilor sale în coaliție.
Prețurile carburanților în România vor crește semnificativ începând cu 1 august, afectând consumatorii în sezonul estival.
Consiliul de Administrație al BNR a menținut neschimbate ratele dobânzilor și nivelurile rezervelor minime obligatorii în iulie 2025.
BNR a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an în ședința din 9 iulie 2025.
PSD propune un al doilea pachet de măsuri de austeritate care include limitarea veniturilor în sectorul public și creșterea impozitelor pentru anumite venituri.
Guvernul introduce un impozit suplimentar de 4% pentru băncile mari începând cu 1 iulie 2025, cu o cotă redusă de 2% pentru băncile cu o cotă de piață sub 0,2%.
PSD propune măsuri fiscale pentru reducerea cheltuielilor bugetare, inclusiv limitarea veniturilor membrilor din consiliile de administrație și creșterea impozitării pe criptomonede.
Consiliul UE în format ECOFIN a adoptat recomandări pentru România, cerând înăsprirea politicii bugetare și accelerarea reformelor și investițiilor.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat la reuniunile PPE și ECOFIN angajamentele României privind consolidarea fiscală și revenirea la disciplina bugetară.
Ministrul Alexandru Nazare a prezentat la reuniunea miniștrilor de Finanțe ai PPE angajamentul României pentru responsabilitate fiscală și consolidare bugetară.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat la reuniunea PPE și Consiliul ECOFIN angajamentul României pentru responsabilitate fiscală și consolidare bugetară prin adoptarea unui pachet fiscal major.
Alexandru Nazare a prezentat la Consiliul ECOFIN măsurile fiscale adoptate de Guvernul României pentru reducerea deficitului excesiv și revenirea la disciplina fiscal-bugetară.
Ministrul Alexandru Nazare a prezentat la reuniunea miniștrilor de Finanțe PPE angajamentul României pentru responsabilitate fiscală și consolidare bugetară, evidențiind adoptarea unui pachet fiscal major în primele două săptămâni de guvernare.
Consiliul Fiscal estimează un impact bugetar de 0,6% din PIB în 2025 și 3,35% din PIB în 2026 pentru proiectul de lege fiscal-bugetar asumat de Guvern.
Ministrul Alexandru Nazare a prezentat la reuniunea PPE angajamentul României pentru responsabilitate fiscală și consolidare bugetară, evidențiind adoptarea unui pachet fiscal major.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat la ECOFIN pachetul fiscal al Guvernului Bolojan pentru reducerea deficitului, subliniind angajamentul pentru disciplina fiscal-bugetară și consolidarea bugetară.
Consiliul Fiscal avertizează că pachetul de corecție bugetară 2025-2026 este esențial pentru evitarea retrogradării riscului suveran al României și pentru asigurarea sustenabilității datoriei publice.
Sorin Grindeanu afirmă că PSD nu este prizonier al coaliției de guvernare și poate decide ieșirea dacă nu este tratat corect.
Consiliul Fiscal avertizează că pachetul de corecție bugetară 2025-2026 este esențial pentru evitarea retrogradării riscului suveran al României și pentru asigurarea sustenabilității datoriei publice.
România prezintă la Bruxelles un pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, iar Consiliul Economic și Financiar va adopta oficial intrarea Bulgariei în zona euro de la 1 ianuarie 2026.
PSD critică unele măsuri fiscale din primul pachet guvernamental, inclusiv impozitarea veteranilor de război și modificările privind jocurile de noroc.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, solicită includerea în noul pachet legislativ a unor măsuri privind impozitarea criptomonedelor, a sumelor transferate de multinaționale și recalibrarea indemnizațiilor din consiliile de administrație.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu afirmă că România ar putea reveni la taxe mai mici la finalul anului 2026, dacă sunt implementate măsurile necesare și există predictibilitate economică.
Sorin Grindeanu afirmă că PSD nu este prizonier al coaliției de guvernare și poate decide o eventuală ieșire, subliniind realizările guvernului în investiții și creșteri salariale.
Consiliul Fiscal susține necesitatea unei corecții bugetare severe pentru a evita o criză financiară și o retrogradare a riscului suveran al României în contextul unui deficit bugetar record în 2024.
Guvernul a relaxat inițial taxele pentru câștigurile din jocurile de noroc, dar a majorat taxele pentru industrie, decizia fiind influențată de un director al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc cu legături în industrie.
Vicepremierul Anastasiu anunță că reuniunea EcoFin va confirma eforturile guvernamentale, iar măsurile viitoare vor stimula economia și vor permite reducerea taxelor până la finalul anului viitor.
Sorin Grindeanu avertizează că PSD nu este prizonierul coaliției de guvernare, în contextul tensiunilor generate de impunerea CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei.
Sorin Grindeanu anunță că PSD va propune un nou pachet de măsuri ce include impozitarea criptomonedelor și a transferurilor financiare ale multinaționalelor, precum și recalibrarea indemnizațiilor din consiliile de administrație.
Sorin Grindeanu critică prevederile pachetului fiscal aprobat de Guvern și anunță că PSD va propune impozitarea sumelor transferate în afara țării de către multinaționale în următorul pachet de măsuri.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat la Bruxelles măsurile fiscale ale Guvernului și a discutat despre importanța euro digital pentru modernizarea sistemului financiar european.
Sorin Grindeanu susține că PSD va propune impozitarea sumelor transferate în afara țării de către multinaționale în pachetul doi de măsuri fiscale și critică aplicarea CASS pentru veteranii de război și foștii deținuți politici.
Grindeanu afirmă că propunerile din educație nu au fost ascultate în coaliție și subliniază importanța investițiilor realizate în guvernare, menționând că partidul său poate reconsidera participarea în coaliție.
Consiliul EcoFin discută astăzi recomandările privind procedura de deficit excesiv pentru România și alte state membre, în contextul revizuirii prognozelor economice și a măsurilor fiscale recente.
De la 1 august, TVA-ul la alimente și servicii HoReCa crește de la 9% la 11%, majorând costurile pentru consumatori și fiind parte a unui pachet de austeritate guvernamental.
PSD propune în noul pachet legislativ impozitarea criptomonedelor și a sumelor transferate în afara țării de către multinaționale, solicitând o recalibrare a indemnizațiilor și numărului membrilor consiliilor de administrație.
Sorin Grindeanu critică prevederile privind impozitarea jocurilor de noroc din pachetul fiscal aprobat de Guvernul Bolojan, considerând că acestea sunt dubioase și necesită corecturi.
Liderul PSD Sorin Grindeanu critică modul în care au fost gestionate propunerile partidului în pachetul fiscal și bugetar, în special în privința impozitării câștigurilor din jocurile de noroc.
Pachetul de corecție bugetară 2025-2026 este esențial pentru evitarea retrogradării riscului suveran al României și pentru asigurarea sustenabilității datoriei publice.
PSD propune includerea în noul pachet legislativ a impozitării criptomonedelor, a transferurilor financiare ale multinaționalelor și recalibrarea indemnizațiilor din consiliile de administrație.
Consiliul Fiscal estimează că proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare va avea un impact semnificativ asupra finanțelor publice, reducând deficitul bugetar sub 8% din PIB în 2025 și în limitele europene în 2026.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, critică măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan și nu exclude ieșirea PSD de la guvernare.
România va depăși ținta de deficit bugetar în 2025 și va avea o creștere economică mai mică decât prognozată, dar va evita retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk”, potrivit experților UniCredit.
Sorin Grindeanu a declarat că PSD a fost singur în coaliție în susținerea amendamentelor fiscale propuse, fără sprijin din partea USR.
Sorin Grindeanu a declarat că PSD a fost singur în coaliție în susținerea amendamentelor fiscale propuse, fără sprijin din partea USR.
Comisia Europeană a cerut României măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar, iar Guvernul a adoptat un pachet fiscal cu impact semnificativ pentru 2025-2026, pentru a evita sancțiuni și suspendarea fondurilor europene.
Tensiunile din coaliția guvernamentală între USR și PSD se concentrează pe paternitatea amendamentului privind reducerea subvenției în 2026 și lipsa susținerii pentru propunerile PSD.
Sorin Grindeanu critică pachetul fiscal aprobat de Guvern și solicită corecturi în următorul pachet, inclusiv impozitarea multinaționalelor și recalibrarea indemnizațiilor din consiliile de administrație.
De la 1 august 2025, prețurile carburanților în România vor crește semnificativ din cauza majorării accizelor și TVA, afectând consumatorii și transportatorii, care vor beneficia de o schemă parțială de restituire.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că partidul a votat majoritar intrarea la guvernare, dar nu se consideră prizonier al coaliției și susține realizările guvernului Ciolacu privind creșterea pensiilor, salariilor și investițiile în infrastructură.
Sorin Grindeanu critică pachetul fiscal al Guvernului și anunță propuneri PSD pentru un al doilea pachet de măsuri, inclusiv impozitarea sumelor transferate de multinaționale în afara țării.
Consiliul Fiscal estimează un impact bugetar pozitiv al măsurilor fiscal-bugetare în 2025 și 2026, cu o reducere a deficitului sub 8% din PIB în 2025.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, solicită coaliției să ia în serios propunerile PSD privind pachetul fiscal și anunță noi măsuri pentru următorul pachet de reforme.
Pe 8 iulie 2025, Petrom a majorat prețul motorinei cu 4 bani pe litru, în timp ce benzina a rămas la același nivel, iar de la 1 august sunt anunțate creșteri semnificative ale accizelor și TVA-ului la carburanți.
Sorin Grindeanu amenință stabilitatea coaliției PSD-UDMR-PNL după ce doar o singură propunere PSD a fost aprobată, solicitând o mai mare atenție la propunerile partidului în viitoarele pachete fiscale.
Consiliul Fiscal avertizează că România se apropie de o criză bugetară majoră și recomandă o corecție bugetară severă și rapidă în 2025-2026 pentru a evita retrogradarea ratingului suveran și o criză de finanțare.
Consiliul ECOFIN se reunește la Luxemburg pentru a discuta mecanismul de redresare, extinderea zonei euro și recomandările Comisiei Europene privind procedura de deficit excesiv pentru România.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, critică măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan și cere corectarea acestora în pachetul doi, subliniind lipsa de susținere din partea partenerilor de coaliție.
Guvernul României a majorat TVA-ul standard de la 19% la 21% și TVA-ul pentru alimente și servicii HoReCa de la 9% la 11%, începând cu 1 august 2025.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu afirmă că, dacă se mențin măsurile actuale, România va putea reveni la taxe mai comode până la finalul anului viitor, subliniind importanța predictibilității și digitalizării în economie.
Consiliul Fiscal susține că pachetul de corecție bugetară 2025-2026 este esențial pentru evitarea retrogradării riscului suveran al României și pentru asigurarea sustenabilității datoriei publice.
Sorin Grindeanu a subliniat necesitatea ca propunerile PSD să fie luate în considerare în Coaliție și a anunțat consultări interne privind abordarea politică a situației, în contextul pachetului fiscal propus de Guvern.
Consiliul Fiscal avertizează asupra necesității urgente a unui pachet credibil de măsuri pentru corecția dezechilibrului bugetar al României, pentru a evita riscul blocării finanțării și retrogradarea ratingului suveran.
Consiliul Fiscal avertizează că adoptarea urgentă a unui pachet credibil de măsuri fiscale este esențială pentru corectarea dezechilibrului bugetar și evitarea retrogradării riscului suveran al României.
Sorin Grindeanu critică pachetul fiscal asumat de Ilie Bolojan, solicitând mai multă atenție pentru propunerile PSD în următorul pachet de măsuri.
România trebuie să adopte urgent un pachet consistent de măsuri de corecție bugetară pentru a reduce deficitul bugetar și a evita retrogradarea riscului suveran în contextul unui deficit record și a întârzierilor în absorbția fondurilor europene.
Consiliul Fiscal avertizează că proiectul Guvernului pentru măsuri fiscal-bugetare în 2025 este insuficient și riscă stabilitatea financiară a României.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu afirmă că, dacă se mențin măsurile actuale, România poate reveni la taxe mai comode până la finalul anului viitor, subliniind necesitatea predictibilității și a reformelor fiscale.
De la 1 august, prețurile carburanților vor crește semnificativ din cauza majorării accizei cu 10% și a creșterii TVA de la 19% la 21%, anunțate de premierul Ilie Bolojan.
Guvernul Bolojan și-a asumat un pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, prezentat la reuniunea Ecofin de ministrul Alexandru Nazare, în contextul riscului de retrogradare a ratingului de țară și a unor posibile sancțiuni europene.
Sorin Grindeanu acuză USR că a copiat amendamentele PSD privind reducerea subvenției partidelor politice cu 40% în pachetul de măsuri fiscale asumat de Guvern.
Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe un pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, dar profesorul Mircea Coșea avertizează că măsurile sunt ineficiente și pot agrava criza economică a României.
Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea pe un pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, însă profesorul Mircea Coșea avertizează că măsurile sunt ineficiente și pot agrava criza economică a României.
Ministrul Finanțelor Nazare prezintă la Bruxelles un plan cu taxe majorate pentru reducerea deficitului bugetar și evitarea suspendării fondurilor europene.
De la 1 august 2025, carburanții se vor scumpi semnificativ în România din cauza majorării accizelor și TVA, iar Guvernul va oferi compensații parțiale transportatorilor.
Guvernul Ilie Bolojan a angajat răspunderea pe un pachet fiscal și bugetar pentru reducerea cheltuielilor publice și stabilizarea finanțelor, cu aplicare etapizată din august 2025 și ianuarie 2026.
Banca Națională a României va menține dobânda de referință la 6,5% în contextul creșterii inflației cauzate de majorările de TVA, accize și facturile la energie.
România a prezentat Consiliului ECOFIN primul pachet de reforme fiscale pentru reducerea deficitului bugetar de 9,3%, cel mai mare din UE, în vederea accesării fondurilor europene.
BNR va menține dobânda de politică monetară la 6,5% în contextul creșterii inflației generate de majorarea TVA și accizelor.
Guvernul Bolojan majorează accizele la alcool, tutun și combustibil cu 10% de la 1 august 2025, concomitent cu creșterea TVA la 21%, ceea ce va duce la scumpiri semnificative ale carburanților, dar transportatorii vor beneficia de o schemă de restituire parțială.
Accizele și TVA-ul la carburanți vor crește cu 10% și respectiv de la 19% la 21% începând cu 1 august, ceea ce va duce la o majorare a prețurilor la benzină și motorină cu aproximativ 40 de bani pe litru.
Petrom a majorat prețul motorinei cu 4 bani pe litru la stația din Sector 6, București, menținând prețul benzinei, în contextul unor viitoare creșteri de accize și TVA programate pentru august și ianuarie.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat un al doilea pachet fiscal axat pe justiție socială, care include reforma pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat și reducerea indemnizațiilor din autorități autonome.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare prezintă la ECOFIN un pachet fiscal pentru reducerea deficitului României și evitarea suspendării fondurilor europene.
Consiliul de Administrație al BNR se reunește pentru a decide politica monetară, după ce în mai a menținut dobânda cheie la 6,5%.
Conflictul din coaliția de guvernare se adâncește după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, acuză USR de plagierea amendamentelor PSD privind reducerea subvențiilor partidelor politice.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat în Parlament un pachet fiscal de urgență pentru corectarea deficitului bugetar și a anunțat un al doilea pachet de reforme, în timp ce AUR a anunțat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.