Proiectul de lege privind plata pensiilor private limitează retragerea integrală la 25% şi stabileşte plata eşalonată pe 10 ani; context financiar şi reacţii
Ministerul Muncii, în colaborare cu ASF, propune introducerea unor fonduri de plată administrate de furnizori autorizaţi şi limitează retragerea imediată a sumelor acumulate la 25%, restul urmând să fie plătit în tranşe egale pe o perioadă de 10 ani, măsură care afectează peste 9,3 milioane de participanţi; excepţie vor face conturile cu sold sub 15.372 lei, echivalentul a 12 ori indemnizaţia socială pentru pensionari, care pot fi retrase integral. ASF şi iniţiatorii justifică modificarea ca aliniere la practica europeană şi la recomandări OCDE şi ca răspuns la valul de pensionări estimat în jurul anului 2030, iar instituţia a anunţat lansarea unei consultări publice extinse la solicitarea premierului Ilie Bolojan înainte de trimiterea proiectului pentru aprobare și posibilă revenire în Guvern în săptămâna următoare. La 30 iunie 2025 fondurile Pilon II administrau active de 170,8 miliarde lei (circa 34 mld. euro), în creştere cu 19% faţă de iunie 2024, portofoliul fiind format în proporţie de 93% din active româneşti, din care 66,3% titluri de stat (113,34 mld. lei), 23,7% acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (40,44 mld. lei) şi 4% obligaţiuni corporative (6,83 mld. lei). Pilonul II avea 8.383.408 participanţi la mijlocul anului 2025, contribuţiile din iunie 2025 au totalizat 1,93 miliarde lei cu o contribuţie medie de 431 lei, iar Pilonul III avea active de 6,26 miliarde lei majoritar în instrumente denominate în lei, 912.931 de participanţi şi contribuţii raportate în mai 2025 de 76 milioane lei cu o contribuţie medie de 167 lei. Sistemul privat (Pilon II şi III) reunea peste 9,4 milioane de participanţi şi active echivalente cu peste 10% din PIB, iar Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România a informat că până în august 2025 au fost plătiţi peste 1 miliard de euro către beneficiari şi a solicitat o legislaţie clară pentru faza de plată. Până la 30 martie 2025, peste 90% din cei aproape 200.000 de români care au încasat deja pensia Pilon II au optat pentru plata unică, iar conturile goale sau fără contribuţii efective se ridică la aproximativ 4 milioane de participanţi, cauzele fiind nevirarea contribuţiilor de către angajatori, migraţia, probleme informatice şi lipsa interesului. Cu un activ net mediu actual de circa 20.554 lei şi o indemnizaţie socială de 1.281 lei, o plată programată la nivelul indemnizaţiei ar dura aproximativ 16 luni, iar menţinerea parametrilor actuali de plată ar necesita o indemnizaţie socială de aproximativ 10.000 lei. Propunerea a generat critici din partea UDMR, USR, PNL şi a Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, iar ASF a subliniat că retragerea integrală a fost o regulă temporară introdusă în 2008 şi că este necesară o decumulare graduală a activelor.
Surse (4)
Articole din presă despre acest subiect
Proiectul de lege privind plata pensiilor private, aflat în dezbatere publică, propune înfiinţarea unor fonduri speciale administrate de furnizori autorizaţi şi limitează retragerea imediată la 25% din sumele acumulate, restul plătindu-se în tranşe egale pe 10 ani, şi ar putea fi readus pe agenda Guvernului săptămâna viitoare.
ASF raportează active de 170,8 miliarde de lei în Pilonul II la 30 iunie 2025, iar guvernul propune limitarea retragerilor din Pilonul II și III, permițând o retragere unică de maximum 25% înaintea plăților lunare.
Proiectul de lege pentru plata pensiilor din Pilonul II elimină plata unică și prevede fie plata programată (până la 10 ani la nivelul indemnizației sociale), fie transformarea activului în pensie viageră calculată actuarial.
La 30 iunie 2025, activele Pilonului II au ajuns la 170,8 miliarde lei, majoritar investite în titluri de stat, iar un proiect de lege aflat în primă lectură la Guvern care limitează retragerea integrală a sumelor la pensionare la 25% a generat opoziție politică și critici din partea asociațiilor și unor parlamentari.