Proiectul de reformă a pensiilor magistraților propune recalculare la 55%, vechime minimă de 35 de ani, plafon la 70% şi excluderea judecătorilor Curții Constituționale
Ministerul Muncii a pus în dezbatere un proiect care recalculază pensiile de serviciu ale magistraților la 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafon la 70% din venitul net din ultima lună de activitate; proiectul se aplică judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică. Documentul stabilește vârsta standard de pensionare la 65 de ani şi impune o vechime totală minimă de 35 de ani, din care cel puțin 25 de ani în aceste funcții, şi prevede pentru cei cu vechime între 20 și 25 de ani o reducere de 2% pentru fiecare an lipsă. Proiectul permite persoanelor cu 35 de ani vechime exclusiv în funcții să solicite pensionarea indiferent de vârstă, cu o penalizare de 2% pe an până la atingerea vârstei standard, şi introduce o creștere etapizată a vârstei minime de pensionare pentru cei cu 25 de ani vechime exclusivă de la 47 ani și 8 luni în 2025 până la 64 de ani în 2036. Legea conține o derogare temporară până în 2029 pentru includerea a până la 5 ani din alte profesii juridice în vechimea cerută, perioadă care scade treptat, iar pensiile stabilite înainte de 1 octombrie 2025 rămân pe regulile actuale şi vor fi actualizate la majorarea indemnizațiilor în activitate, fără a depăși 100% din venitul net; prevederile proiectului ar urma să se aplice din 1 octombrie 2025 dacă sunt adoptate. Textul excluzând judecătorii Curții Constituționale a fost reiterat de reprezentanții Executivului, care arată că statutul acestora este reglementat prin Legea nr. 47/1992 şi că orice modificare a regimului lor trebuie făcută prin amendarea acelei legi pentru a evita paralelisme legislative. Augustin Zegrean a avertizat că proiectul ar putea provoca pensionări în masă înainte de intrarea în vigoare şi a apreciat că, în absența efectelor retroactive, textul ar putea trece de CCR, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține că proiectul respectă deciziile Curții; avocatul Adrian Toni Neacșu a susținut că excluderea CCR încalcă condițiile jalonului 215 din PNRR şi echivalează cu crearea unei categorii separate de pensii, iar Executivul a răspuns că modificările privind magistrații CCR se pot opera doar prin Legea nr. 47/1992. Primele simulări arată reduceri ale cuantumurilor, dar pensiile rămân semnificative din cauza bazelor de calcul brute foarte mari; exemplu: un judecător cu medie brută 58.600 lei ar avea recalculată o pensie de circa 32.300 lei, iar pensii actuale de 43.760 sau 40.902 lei ar putea scădea la aproximativ 27.000, respectiv 25.700 lei, iar un caz cu venit net de 25.000 lei ar genera o pensie de circa 23.000 lei. Rămâne neclară includerea restanțelor salariale câștigate în instanță în noua bază de calcul, sursele indicând restanțe pentru magistrați de circa 7 miliarde lei în ultimii trei ani şi alte aproximativ 3 miliarde estimate pentru următorii trei ani, ceea ce, dacă va fi inclus, poate majora cuantumul pensiilor; anterior, sistemul calcula pensiile prin aplicarea a 85% din veniturile brute pe ultimii cinci ani, iar includerea restanțelor a determinat ca multe pensii să depășească ultimele salarii. Datele CNPP pentru iulie 2025 arată 4.693.461 pensionari şi o pensie medie de 2.769 lei, valoarea totală a drepturilor plătite fiind 12,993 miliarde lei; din total, 3.748.352 sunt pensionari la limita de vârstă (pensia medie 3.096 lei), 550.738 au perioade în agricultură (pensia medie 711 lei), 3.911 primesc pensie anticipată (pensia medie 3.965 lei), 93.846 primesc pensie anticipată parțială (2.785 lei medie), 406.764 beneficiază de pensie de invaliditate (pensia medie 1.119 lei, din care 45.492 pentru gradul I cu 973 lei medie), 440.490 primesc pensie de urmaș (1.495 lei medie) şi 98 pensionari au primit ajutor social (540 lei medie).
Surse (36)
Articole din presă despre acest subiect
Un proiect recent de reformă a pensiilor magistraților — care prevede creșterea vârstei de pensionare, plafonarea cuantumului și o vechime minimă de 35 de ani — exclude judecătorii Curții Constituționale, ceea ce a determinat acuzații din partea avocatului Adrian Toni Neacșu că măsura contravine jalonului 215 din PNRR și creează practic o „super-pensie”.
Date oficiale ale CNPP arată că în România 4,69 milioane de pensionari, majoritatea (65%) primesc sub 3.000 lei lunar, iar doar 0,35% încasează peste 11.000 lei, context în care şefa CSM, Elena Costache, a declarat la începutul lunii că o pensie de circa 11.000 lei i se pare „puţin”, iar premierul Ilie Bolojan a pledat pentru reforma pensiilor speciale menţionând un venit mediu de 5.000 euro pentru magistraţi ieşiţi din activitate.
În iulie 2025, CNPP a înregistrat 4.693.461 pensionari în România, pensia medie fiind 2.769 lei, iar drepturile de pensie totale au însumat 12,993 miliarde lei.
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean critică proiectul de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii care modifică pensiile magistraților, stabilește vârsta de pensionare la 65 de ani, minimum 35 de ani vechime și plafonează pensia la 70% din salariul net, și avertizează că măsura ar putea genera un val de pensionări înainte de 1 octombrie 2025.
Augustin Zegrean spune că proiectul de reformă a pensiilor magistraților ar putea fi validat de CCR dacă nu are efecte retroactive, dar adoptarea în Parlament este incertă, Guvernul propunând intrarea în vigoare la 1 octombrie 2025.
În iulie 2025 erau înregistrati 4.693.461 pensionari în România, cu 120 mai puţin faţă de luna precedentă, iar pensia medie era de 2.769 lei, potrivit CNPP (date preluate de Agerpres).
În iulie 2025, drepturile totale de pensie plătite au însumat 12,993 miliarde lei, iar CNPP detaliază numărul şi pensiile medii pe categorii de pensionari.
Proiectul publicat prevede recalcularea pensiilor speciale ale magistraților la 55% din media indemnizaţiilor brute și sporurilor din ultimele 60 de luni, în loc de actuala formulă de 85% pe ultimii 5 ani, iar judecătorii CCR sunt excluși.
Proiectul pentru recalcularea pensiilor speciale, publicat în dezbatere publică, prevede 55% din media indemnizaţiilor brute pe ultimele 60 de luni, dar simulările arată că tăierile pot fi modeste din cauza veniturilor brute mari şi a incertitudinii privind includerea restanţelor salariale ale magistraţilor.
Guvernul precizează că statutul și pensiile judecătorilor Curții Constituționale rămân reglementate exclusiv de Legea nr. 47/1992, iar prevederile din Legea nr. 303/2022 privind pensiile magistraților nu li se aplică.
Proiectul de lege pentru pensiile de serviciu modifică condițiile de vechime și vârsta de pensionare pentru magistraţi şi personalul juridic, introduce un plafon de calcul şi reguli de actualizare, cu intrare în vigoare propusă la 1 octombrie 2025.
Proiectul de lege prevede pensie de serviciu pentru magistrați egală cu 55% din baza de calcul (media indemnizaţiilor brute şi a sporurilor pe ultimele 60 de luni), reglementează pensionarea anticipată după 35 de ani de vechime cu penalizare de 2% pe an dacă nu au vârsta standard de 65 de ani, introduce un plafon net de 70% şi un calendar de creştere a vârstei de pensionare până în 2036, iar adoptarea până la 1 octombrie 2025 este necesară pentru deblocarea fondurilor PNRR.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică, joi, 14 august 2025, un proiect care restrânge regimul pensiilor speciale pentru magistraţi prin stabilirea vârstei standard de pensionare, impunerea unei vechimi minime de 35 de ani şi limitarea cuantumului net al pensiei la 70% din venitul net din ultima lună, cu excluderea judecătorilor Curţii Constituţionale.
Guvernul a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind modificarea pensiilor speciale, care prevede 35 de ani vechime (din care 25 în domeniu) şi un plafon de 70% din venitul net, şi a precizat că judecătorii Curţii Constituţionale sunt exceptaţi deoarece statutul lor rămâne reglementat de Legea nr. 47/1992.
Ministerul Muncii a propus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede pensionarea magistraților la vârsta standard, cu minim 35 de ani vechime și limitarea pensiei de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună, cu excepția judecătorilor Curții Constituționale.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect care modifică pensiile de serviciu ale magistraţilor, prevăzând pensionarea la vârsta standard, o vechime minimă de 35 de ani şi plafonarea pensiei la 70% din venitul net din ultima lună, cu excepţia judecătorilor Curţii Constituţionale.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere un proiect de lege, în parteneriat cu Ministerul Justiţiei, care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personalul de specialitate juridică, introducând vârstă şi vechime minime, plafonarea cuantumului şi norme tranzitorii.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect care modifică regimul pensiilor speciale, stabilind vârsta standard de pensionare, o vechime minimă de 35 de ani şi limitând cuantumul net al pensiilor de serviciu la 70% din venitul net final, cu excepţia judecătorilor Curţii Constituţionale.
Guvernul propune un proiect de reformă a pensiilor care stabilește o vechime minimă de 35 de ani, un cuantum de 55% din baza de calcul cu plafon net de 70% din ultimul venit și reguli tranziționale până la intrarea în vigoare a legii la 1 octombrie 2025, în timp ce pensiile judecătorilor CCR rămân reglementate prin Legea nr. 47/1992.
Ministerul Muncii a pus în transparență un proiect de lege care modifică pensiile de serviciu pentru magistraţi şi personalul auxiliar, stabilind condiţii de vechime (35 de ani, dintre care 25 în domeniu), reguli de calcul (55% din baza de calcul) şi limite (maximum 70% net).
Ministerul Muncii a pus în transparență un proiect de lege care modifică pensiile de serviciu pentru magistraţi, procurori, personalul juridic şi auxiliar, stabilind condiţii de vechime, cuantum şi mecanisme de reducere, în timp ce statutul judecătorilor CCR rămâne reglementat prin Legea nr. 47/1992.
Ministerul Muncii a publicat proiectul de reformă a pensiilor speciale din justiţie, care, potrivit documentului, va intra în vigoare la 1 octombrie 2025 şi prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare pentru magistraţi şi personalul asimilat până la 64 de ani în 2036, cu excepţia judecătorilor CCR.
Guvernul a lansat în dezbatere publică un proiect de reformă a pensiilor speciale care stabilește vârste şi condiţii comune, un nou calcul al cuantumului şi norme tranzitorii cu intrare în vigoare la 1 octombrie 2025.
Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost finalizat și urmează să fie pus în transparență la Ministerul Muncii, stabilind noi condiții de eligibilitate, modul de calcul (bază: media ultimelor 60 de luni; procent 55%) și prevederi tranzitorii până la 1 octombrie 2025.
Proiectul lui Ilie Bolojan pentru reducerea pensiilor speciale exclude recalcularea pensiilor judecătorilor Curții Constituționale, care vor rămâne calculate după vechea formulă de 85% din media veniturilor.
Guvernul condus de Nicolae-Ionel Bolojan a propus modificarea regimului pensiilor de serviciu pentru magistraţi, introducând vârste şi plafoane noi, dar exceptând judecătorii Curţii Constituţionale, ceea ce ridică semne de întrebare privind testul de constituţionalitate al legii.
Noul proiect al Ministerului Muncii exclude judecătorii Curții Constituționale din prevederile pensiilor magistraților, în timp ce aceștia rămân beneficiați de pensie de serviciu de 80% din indemnizația brută conform Legii 47/1992.
Guvernul Bolojan a pus în dezbatere un proiect de lege care majorează vârsta și schimbă modul de calcul al pensiilor de serviciu ale magistraților, cu un plafon de 70% din venitul net, în timp ce judecătorii Curții Constituționale rămân exceptați, fapt semnalat de presă ca posibil motiv de controversă.
Guvernul a schimbat formula de calcul a pensiilor speciale ale magistraților, reducând procentul aplicat și introducând un plafon, iar măsura a provocat reacții dure din partea CSM și amenințări cu un val de pensionări.
Un proiect de lege prevede pensionarea judecătorilor și procurorilor la 65 de ani cu 35 de ani vechime și pensie de maximum 70% din venitul net, în timp ce judecătorii Curții Constituționale rămân exceptați și păstrează o pensie de serviciu de 80% calculată la baza brută și o vechime minimă de 25 de ani.
Guvernul, prin proiectul inițiat de Ilie Bolojan şi relatat de Lumea Justiției, propune modificări ale pensiilor de serviciu ale magistraților (vârsta de pensionare, vechime şi plafon net de 70%), însă exclude judecătorii Curții Constituționale, care își păstrează pensia de 80% din indemnizație și dreptul de pensionare la 25 ani vechime.
Proiectul de lege al Guvernului condus de Ilie Bolojan modifică pensiile de serviciu ale magistraților (pensionare la 65 de ani, 35 ani vechime, plafon 70% din venitul net), dar exclude judecătorii Curții Constituționale, care păstrează pensia de serviciu de 80% din indemnizație (brută).
Guvernul Bolojan a propus un proiect de lege care schimbă regulile pensiilor de serviciu pentru magistrați — pensionare la 65 de ani, 35 ani vechime și plafon de 70% din venitul net — însă exclude judecătorii Curții Constituționale, care păstrează pensia de 80% din indemnizație și condiția de 25 de ani pentru pensionare.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că un proiect din pachetul fiscal ce urmează a fi adoptat până la finalul lunii august va stabili vârsta standard de pensionare la 65 de ani și va plafona pensiile magistraților la 70% din ultimul salariu net.
Premierul Ilie Bolojan anunţă că Guvernul va publica joi forma finală a proiectului care ridică vârsta de pensionare a magistraţilor la 65 de ani şi limitează pensiile la 70% din ultimul salariu net, iar luni va avea o întâlnire cu reprezentanţii magistraţilor care au criticat propunerile.
Premierul Bolojan a anunțat finalizarea unui pachet de măsuri privind pensionarea magistraților, care prevede trecerea la vârsta standard de 65 de ani, plafonarea pensiilor la 70% din ultimul salariu net și va fi publicat în zilele următoare după consultări cu asociațiile magistraților.