Proiectul de reformă a pensiilor magistraților propune recalculare la 55%, vechime minimă de 35 de ani, plafon la 70% şi excluderea judecătorilor Curții Constituționale

Ministerul Muncii a pus în dezbatere un proiect care recalculază pensiile de serviciu ale magistraților la 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimele 60 de luni, cu plafon la 70% din venitul net din ultima lună de activitate; proiectul se aplică judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică. Documentul stabilește vârsta standard de pensionare la 65 de ani şi impune o vechime totală minimă de 35 de ani, din care cel puțin 25 de ani în aceste funcții, şi prevede pentru cei cu vechime între 20 și 25 de ani o reducere de 2% pentru fiecare an lipsă. Proiectul permite persoanelor cu 35 de ani vechime exclusiv în funcții să solicite pensionarea indiferent de vârstă, cu o penalizare de 2% pe an până la atingerea vârstei standard, şi introduce o creștere etapizată a vârstei minime de pensionare pentru cei cu 25 de ani vechime exclusivă de la 47 ani și 8 luni în 2025 până la 64 de ani în 2036. Legea conține o derogare temporară până în 2029 pentru includerea a până la 5 ani din alte profesii juridice în vechimea cerută, perioadă care scade treptat, iar pensiile stabilite înainte de 1 octombrie 2025 rămân pe regulile actuale şi vor fi actualizate la majorarea indemnizațiilor în activitate, fără a depăși 100% din venitul net; prevederile proiectului ar urma să se aplice din 1 octombrie 2025 dacă sunt adoptate. Textul excluzând judecătorii Curții Constituționale a fost reiterat de reprezentanții Executivului, care arată că statutul acestora este reglementat prin Legea nr. 47/1992 şi că orice modificare a regimului lor trebuie făcută prin amendarea acelei legi pentru a evita paralelisme legislative. Augustin Zegrean a avertizat că proiectul ar putea provoca pensionări în masă înainte de intrarea în vigoare şi a apreciat că, în absența efectelor retroactive, textul ar putea trece de CCR, în timp ce premierul Ilie Bolojan susține că proiectul respectă deciziile Curții; avocatul Adrian Toni Neacșu a susținut că excluderea CCR încalcă condițiile jalonului 215 din PNRR şi echivalează cu crearea unei categorii separate de pensii, iar Executivul a răspuns că modificările privind magistrații CCR se pot opera doar prin Legea nr. 47/1992. Primele simulări arată reduceri ale cuantumurilor, dar pensiile rămân semnificative din cauza bazelor de calcul brute foarte mari; exemplu: un judecător cu medie brută 58.600 lei ar avea recalculată o pensie de circa 32.300 lei, iar pensii actuale de 43.760 sau 40.902 lei ar putea scădea la aproximativ 27.000, respectiv 25.700 lei, iar un caz cu venit net de 25.000 lei ar genera o pensie de circa 23.000 lei. Rămâne neclară includerea restanțelor salariale câștigate în instanță în noua bază de calcul, sursele indicând restanțe pentru magistrați de circa 7 miliarde lei în ultimii trei ani şi alte aproximativ 3 miliarde estimate pentru următorii trei ani, ceea ce, dacă va fi inclus, poate majora cuantumul pensiilor; anterior, sistemul calcula pensiile prin aplicarea a 85% din veniturile brute pe ultimii cinci ani, iar includerea restanțelor a determinat ca multe pensii să depășească ultimele salarii. Datele CNPP pentru iulie 2025 arată 4.693.461 pensionari şi o pensie medie de 2.769 lei, valoarea totală a drepturilor plătite fiind 12,993 miliarde lei; din total, 3.748.352 sunt pensionari la limita de vârstă (pensia medie 3.096 lei), 550.738 au perioade în agricultură (pensia medie 711 lei), 3.911 primesc pensie anticipată (pensia medie 3.965 lei), 93.846 primesc pensie anticipată parțială (2.785 lei medie), 406.764 beneficiază de pensie de invaliditate (pensia medie 1.119 lei, din care 45.492 pentru gradul I cu 973 lei medie), 440.490 primesc pensie de urmaș (1.495 lei medie) şi 98 pensionari au primit ajutor social (540 lei medie).