Reformă a impozitului auto pentru 2026: introducerea norme de poluare în calcul, impact bugetar şi efectele suspendării Programului Rabla 2025

Comisia Europeană şi prevederile din PNRR solicită introducerea norme de poluare în calculul impozitului auto, iar autorităţile române pregătesc implementarea unui sistem aplicabil de la 1 ianuarie 2026 care păstrează capacitatea cilindrică ca bază şi adaugă un coeficient legat de norma Euro şi de vechimea vehiculului. În prezent impozitul se calculează cu 10 lei pentru fiecare 200 cmc, cu salt semnificativ pentru motoarele peste 2.001 cmc, iar propunerea guvernamentală menţine ajustările la fiecare 200 cmc în combinaţie cu coeficientul pentru norma Euro. Exemple de simulare arată că un autoturism de 1.400–1.600 cmc care plăteşte în prezent circa 80–82,8 lei anual ar putea ajunge la 91–132 lei sau peste 130 lei, iar vehiculele cu vechime de peste 15–20 de ani şi cu norme Euro 3–4 sau inferioare pot înregistra majorări de până la dublu sau triplu, echivalentul unui procent maxim estimat la circa 30% în anumite scenarii. Modificarea va afecta un parc auto estimat la 8,6–9 milioane de autovehicule, dintre care aproape 3 milioane sunt înregistrate cu norma Euro 4, ceea ce indică un impact semnificativ asupra segmentului de proprietari de vehicule mai vechi. Guvernul a anunţat că finalizează varianta reformei până în toamna 2025, discuţiile cu Comisia Europeană sunt în curs, iar oficiali implicaţi, între care Florin Trușcă şi ministrul Alexandru Nazare, spun că mai există variante de lucru înainte de adoptarea finală. Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) semnalează că suspendarea şi întârzierile Programului Rabla Auto 2025, decizii anunţate cu mai puţin de 24 de ore înainte de etape şi lipsa consultării, au generat efecte economice şi de piaţă: în prima jumătate a anului 2025 înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8%, vehiculele 100% electrice au înregistrat un recul de 44,3%, piaţa second‑hand a crescut cu 19,5% (193.549 unităţi) şi peste 65% din acestea au peste 10 ani, în timp ce date doar pentru iulie 2025 arată creşteri lunare ale înmatriculărilor noi (+26,2%) şi o cotă de piaţă de 54% pentru vehicule electrificate, dar scăderi ale autoturismelor pure electrice în iulie (-17,8%) şi pe primele şapte luni (-41,3%). APIA prezintă date financiare pentru 2024 conform cărora statul a investit 288 milioane lei în Rabla Plus şi a încasat 664 milioane lei TVA pentru vehicule electrice şi plug‑in, iar Rabla Clasic a acordat 300 milioane lei şi a generat aproximativ 355 milioane lei TVA, totalul TVA generat depăşind 1 miliard lei, şi avertizează că blocajul programului pune în pericol aceste încasări şi atingerea ţintelor din PNRR şi din pachetele UE. APIA estimează că o reformă fiscală auto pe principiul „poluatorul plăteşte” ar putea aduce circa 17 miliarde lei suplimentar la buget şi solicită reluarea imediată a Programului Rabla conform calendarului, consultarea reală cu industria şi adoptarea reformei până la 1 ianuarie 2026. Critici tehnice notează că norma Euro nu reflectă întotdeauna emisiile reale şi că ar trebui luaţi în considerare şi alţi parametri, precum puterea motorului, iar Registrul Auto Român a lansat o secţiune online pentru verificarea campaniilor de rechemare în service. Autorii politici şi economici menţionează că reforma ar putea stimula cererea pentru programele Rabla şi pentru vehicule electrice sau hibride, dar costul noilor vehicule şi lipsa infrastructurii de încărcare pot limita tranziţia, iar guvernul a anunţat totodată alte ajustări tarifare care vor intra în vigoare în perioade stabilite, inclusiv majorări ale rovinietei de la 1 septembrie 2025 şi posibile majorări ale tarifelor RCA pentru anumite segmente.