România a introdus un prim pachet fiscal la 1 august 2025: majorare TVA, creșteri de accize, îngheț salarial și riscul pierderii fondurilor UE pe fondul tensiunilor politice și retrogradărilor de rating
La 1 august 2025 a intrat în vigoare un prim pachet de măsuri care majorează cota maximă de TVA de la 19% la 21%, majorează accizele și suspendă orice creștere a salariilor şi pensiilor din sectorul public până la sfârșitul anului 2026, iar guvernul a anunțat două pachete suplimentare pentru restul anului; autoritățile prezintă aceste măsuri ca necesare pentru sustenabilitatea fiscală și pentru condițiile de accesare a celor 28,5 miliarde euro din PNRR, din care România a atras mai puțin de 10 miliarde euro și riscă să piardă aproape un sfert dacă nu utilizează fondurile până la termenul-limită. Situația macroeconomică relevă un deficit public de 9,3% din PIB în 2024, o datorie publică care a depășit 1.000 miliarde lei (56,6% din PIB) în aprilie 2025 și un deficit după prima jumătate a anului de 3,68% din PIB (aproximativ 70 miliarde lei), în contextul unei creșteri economice de 0,3% în T2 2025 și a unei dobânzi-cheie menținute la 6,5% de BNR. Toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat România la o treaptă deasupra nivelului junk, agenția Fitch anunțând o revizuire pentru 15 august 2025, iar evaluarea viitoare va depinde de traiectoria datoriei publice și de credibilitatea politicii bugetare; guvernul a implementat doar prima etapă a unui plan în trei etape. Măsurile care vizează reforme structurale — reducerea pensiilor speciale, inclusiv eliminarea pensionării anticipate a judecătorilor, reforma guvernanței companiilor de stat și reducerea posturilor din administrația locală (aproximativ 6.000 anunțate) — nu au fost încă agreate integral, iar adoptarea lor este prezentată drept condiție pentru păstrarea fondurilor UE. Deciziile au provocat proteste în București și în alte orașe, au amplificat tensiunile din coaliția guvernamentală instalată în iunie 2025, au generat demisii ministeriale și au contribuit la avansul partidului AUR în sondaje (circa 40%), liderul AUR solicitând alegeri anticipate și refuzul plății noilor taxe. Anunțurile inițiale ale ministrului de finanțe privind o implementare completă a reformelor într-un interval de aproximativ trei ani au fost ulterior clarificate de declarații mai recente care indică că implementarea integrală este probabil abia spre sfârșitul actualului mandat, modificare importantă care afectează evaluarea credibilității planului. Analiști și reprezentanți ai mediului de afaceri avertizează că măsurile par temporare și improvizate și cer un cod fiscal pe termen lung; lipsa unei aplicări coerente a etapelor următoare și instabilitatea politică pot agrava riscul de retrogradare, pot complica finanțarea pensiilor, salariilor și investițiilor și pot conduce la pierderea unor fonduri europene.
Surse (10)
Articole din presă despre acest subiect
Financial Times avertizează că măsurile de austeritate propuse de guvernul Bolojan, într-un context de deficit public de 9,3% şi creştere economică redusă, pot declanşa un nou colaps politic şi economic în România.
Guvernul român a pus în aplicare la 1 august 2025 primul pachet de austeritate — inclusiv majorarea TVA la 21%, creșteri de accize şi îngheţarea majorărilor salariale şi a pensiilor până în 2026 — şi anunţă două pachete suplimentare în cursul acestui an, în contextul unui deficit public de 9,3% din PIB în 2024, retrogradărilor agențiilor de rating şi protestelor susținute parțial de AUR.
Toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat România la un pas de categoria „junk” din cauza creșterii rapide a datoriei publice și inflației, iar guvernul a introdus măsuri fiscale şi de austeritate (majorare TVA, accize, înghețarea salariilor şi pensiilor publice) intrate în vigoare la 1 august pentru a stabiliza finanțele publice.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat că un prim pachet de majorări de taxe și înghețări de cheltuieli a intrat în vigoare la 1 august 2025, iar alte două pachete sunt planificate pentru restul anului pentru a corecta un deficit public de 9,3% din PIB.
Analistul avertizează că coaliția politică a oprit sau a amânat reformele esențiale, iar măsurile fiscale improvizate şi pe termen scurt pot duce România spre o recesiune reală, în ciuda unui avans statistic anunţat pentru 2025.
Financial Times semnalează că România reintroduce măsuri de austeritate pentru a controla un deficit-record de 9,3% din PIB, guvernul majorând TVA şi anunţând tăieri şi suspendări de plăţi într-un context de creştere economică slabă şi coaliţie politică fragilă.
Guvernul României a început pe 1 august un pachet de austeritate (majorare TVA, accize, înghețare salarii și pensii) pentru a corecta un deficit public record de 9,3% din PIB, măsuri care au stârnit proteste și se desfășoară într-o coaliție fragilă.
Fitch va revizui calificativul României pe 15 august 2025, decizie care, împreună cu evaluările Moody's (12 septembrie) și Standard & Poor's (octombrie), poate afecta capacitatea ţării de a se împrumuta şi riscă o retrogradare în categoria junk.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a anunțat că la 1 august a intrat în vigoare un pachet de austeritate — majorarea TVA la 21%, creșterea accizelor şi înghețarea salariilor şi pensiilor din sectorul public până în 2026 — iar două pachete suplimentare de reforme sunt programate până la sfârșitul anului pentru a asigura accesul la fondurile europene.
Guvernul a majorat TVA, accizele și taxele bancare pentru a obține 9,5 miliarde lei şi a menține calificativul de țară, iar planul include reducerea cu 20% a personalului public și introducerea salarizării pe bază de performanță din 2027, în contextul în care experți avertizează asupra riscurilor și lipsei unei analize de impact.