România se confruntă cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 și o datorie publică apropiată de 60%, situație ce riscă retrogradarea ratingului suveran la categoria junk, cu impact asupra plății pensiilor și salariilor. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan intenționează să reducă cu 20% numărul funcționarilor publici, să majoreze TVA-ul și accizele, să introducă noi taxe pe jocurile de noroc și energie, precum și să crească impozitele pe profit și dividende. Aceste măsuri au generat proteste ale funcționarilor publici, nemulțumiri legate de reducerea bonusurilor și zilelor libere, iar guvernul a amânat discuțiile pentru negocieri cu sindicatele. Comisia Europeană recomandă reducerea deficitului la 2,8% din PIB până în 2030, o țintă dificil de atins, iar experți precum Daniel Dăianu și Ana Otilia Nuțu avertizează asupra riscurilor populismului, evaziunii fiscale și nepopularității măsurilor de austeritate, subliniind importanța reducerii cheltuielilor inutile și a colectării eficiente a TVA. Președintele Nicușor Dan a evidențiat evaziunea fiscală ca o amenințare la adresa securității naționale. În scenarii optimiste, deficitul ar putea fi redus sub 8% până la sfârșitul anului, evitând astfel retrogradarea ratingului, însă analistul Adrian Negrescu avertizează că execuția bugetară deficitara ar putea conduce la tăieri drastice ale salariilor din sectorul public și eliminarea punctelor de stabilitate care influențează pensiile, agravând situația socială și economică.