România înregistrează cea mai scăzută rată a locurilor de muncă vacante din UE în primul trimestru din 2025, cu 0,6%, în contextul unei scăderi generale a ratelor vacante în Uniunea Europeană și zona euro, unde rata a ajuns la 2,2% și, respectiv, 2,5%. În comparație cu trimestrele anterioare, rata vacanțelor a înregistrat o ușoară scădere, fiind influențată de dificultăți structurale și mobilitate redusă a forței de muncă, în special în sectoarele administrative, hotelurilor și construcțiilor. În timp ce cele mai ridicate rate se înregistrează în Țările de Jos, Belgia și Austria, România, Polonia, Spania și Bulgaria se află în partea inferioară a clasamentului, cu valori între 0,6% și 0,7%. În zona euro, rata a scăzut ușor față de trimestrul anterior, în timp ce în unele state, precum Grecia, Austria, Germania și Suedia, s-au înregistrat cele mai semnificative scăderi ale ratelor vacante. Această tendință reflectă o încetinire economică generală și dificultăți structurale pe piața muncii din România și din alte state membre ale UE.

În primul trimestru al anului 2025, România a înregistrat cea mai scăzută rată a locurilor vacante din Uniunea Europeană, de doar 0,6%, indicând o piață a muncii rigidă și o cerere scăzută pentru forță de muncă. În zona euro, rata medie a scăzut la 2,4%, iar în UE a fost de 2,2%, în contextul unei încetiniri economice generale. Cele mai ridicate rate s-au înregistrat în Țările de Jos, Belgia și Austria, în timp ce România și alte state precum Polonia, Bulgaria și Spania se află în partea inferioară a clasamentului. Sectorial, cele mai afectate sunt activitățile administrative, hotelurile și construcțiile. Scăderea ratelor vacante reflectă dificultăți structurale și o mobilitate redusă a forței de muncă în România, în contrast cu tendința de scădere în majoritatea statelor membre ale UE. Datele Eurostat arată o scădere a ratei locurilor de muncă vacante în UE, de la 2,3% în ultimele trei luni ale anului 2024 la 2,2% în primul trimestru din 2025, cu o ușoară reducere și în zona euro, unde rata a fost de 2,5%. În sectorul industrie și construcții, precum și în servicii, valorile au fost de 0,6% și 0,7% în România, comparativ cu media UE de 1,9% în industrie și 2,5% în servicii, reflectând dificultăți structurale și o mobilitate redusă a forței de muncă în aceste domenii.