România se angajează în reforme fiscale și bugetare pentru a evita pierderea fondurilor europene și a-și asigura stabilitatea economică în contextul întâlnirilor cu oficialii europeni și participării la Consiliul European din iunie 2025

În contextul participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din iunie 2025, președintele Nicușor Dan a discutat cu oficialii europeni despre situația politică internă, deficitul bugetar și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reafirmând angajamentul României de a respecta promisiunile și de a implementa reforme fiscale și bugetare până la sfârșitul lunii iulie. Comisia Europeană a stabilit termenul de 15 octombrie 2025 pentru reducerea deficitului, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, și a înăsprit limitele pentru cheltuieli publice, pentru a evita pierderea fondurilor europene și retrogradarea ratingului de țară. În plus, autoritățile române au fost sfătuite să accelereze implementarea proiectelor de investiții și să îmbunătățească eficiența administrației publice. Nicușor Dan a subliniat importanța relansării economice și a măsurilor de austeritate, inclusiv reducerea sporurilor și a personalului din sectorul public, pentru a echilibra bugetul și a sprijini sectorul privat, menționând că unele măsuri vor fi dure și vor afecta categorii sociale, dar vor aduce justiție socială și stabilitate. În cadrul întâlnirilor, s-a discutat și despre transferul fondurilor din proiectele PNRR nefinalizate, precum și despre sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE și consolidarea relațiilor regionale în zona Mării Negre, inclusiv prin strategii pentru apărare și cooperare militară. În plus, președintele a abordat subiecte precum creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB, sprijinul pentru Ucraina și măsurile pentru întărirea industriei de apărare europene, precum și situația geopolitică din Orientul Mijlociu și sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului. În același timp, a fost evidențiată necesitatea reformei aparatului administrativ și reducerea numărului de viceprim-miniștri pentru a asigura stabilitatea politică și încrederea piețelor financiare, precum și pentru a reflecta responsabilitatea și complexitatea funcțiilor publice. În privința salariilor, Nicușor Dan a menționat că veniturile sale au scăzut de la 21.000 lei net ca primar la aproximativ 15.000-16.000 lei ca președinte, explicând această diferență prin practici ale sistemului public de salarizare. În concluzie, România își propune să îndeplinească angajamentele europene, să stabilizeze finanțele publice și să promoveze o dezvoltare durabilă, în timp ce participă activ la discuțiile despre securitate, apărare și integrare regională în cadrul Uniunii Europene și NATO.