Sărăcia energetică în România afectează aproape egal mediul rural și urban, fiind cauzată în principal de infrastructură învechită, tehnologii ineficiente și incapacitatea gospodăriilor de a plăti facturile, ceea ce duce frecvent la deconectări de la rețea. În zonele rurale, majoritatea gospodăriilor încă utilizează sobe pe lemne, în timp ce în urban predomină centralele pe gaz și încălzirea electrică, însă peste două treimi dintre gospodăriile rurale se află sub pragul de sărăcie energetică după plata facturilor și se încălzesc cu lemne poluante. Fenomenul de captivitate energetică și lipsa politicilor eficiente limitează accesul la tehnologii moderne și energie regenerabilă, accentuând dezechilibrele între medii. Raportul evidențiază necesitatea unor programe de finanțare, campanii de informare, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea de micro-rețele, precum și utilizarea fondurilor europene de 6 miliarde de euro pentru subvenții, credite cu dobândă redusă și extinderea rețelelor de distribuție, pentru a reduce sărăcia energetică și a asigura accesul la resurse energetice curate și eficiente.