România se confruntă cu un deficit bugetar record de 9,3% din PIB în 2024 și riscă sancțiuni europene dacă nu implementează măsuri fiscale eficiente în 2025

România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, fiind în procedură de deficit excesiv încă din 2019, înainte de crizele recente. Experții, inclusiv Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, avertizează asupra riscului de deteriorare a încrederii investitorilor și subliniază necesitatea unor reforme fiscale și structurale solide, precum modernizarea sistemului bugetar și listarea companiilor de stat, pentru a evita creșterea costurilor de împrumut și retrogradarea ratingurilor. În 2025, ținta oficială de deficit este de 7%, însă estimările indică o deviație semnificativă, depășind 8,5% din PIB, din cauza unor prognoze optimiste privind veniturile și creșterea economică, care a fost deja revizuită la 1,4%. Specialiștii recomandă o ajustare fiscală responsabilă, controlul cheltuielilor și implementarea unor reforme fiscale durabile pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene, care solicită măsuri concrete pentru reducerea deficitului cu cel puțin 2 puncte procentuale din PIB în 2025. În plus, lipsa unui raport anual de progres fiscal și întârzierea reformei fiscale complică situația, iar riscul de creștere a dobânzilor și depreciere a leului poate afecta stabilitatea economică. Marinescu evidențiază importanța unei politici fiscale și monetare coerente pentru menținerea stabilității prețurilor și sustenabilitatea finanțelor publice, subliniind că evitarea măsurilor populiste și adoptarea unor politici responsabile sunt esențiale pentru redresarea fiscală a țării.