România se confruntă cu un deficit bugetar record și perspective economice negative pentru 2025
România a raportat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană, depășind chiar și deficitul din perioada pandemiei, conform Eurostat. Această situație a fost generată de cheltuieli mari pentru salarii, pensii și infrastructură, în contextul impactului negativ al războiului din Ucraina. Ministerul Finanțelor a anunțat că își propune să reducă deficitul la 7% din PIB până la finalul anului 2025, dar reformele fiscale necesare sunt amânate până după alegerile prezidențiale din mai 2025. În primele trei luni ale anului 2025, deficitul a depășit 2,3% din PIB, ceea ce a ridicat semne de alarmă în rândul economiștilor, care avertizează asupra riscurilor de retrogradare a ratingului suveran. Fondul Monetar Internațional a revizuit estimările de creștere economică pentru România, prognozând o creștere de doar 1,6% în 2025, în scădere față de 3,3% estimat anterior, iar Banca Mondială a ajustat prognoza la 1,2% pentru același an. În acest context, guvernul analizează majorări de taxe, inclusiv TVA de la 19% la 21%, pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, în ciuda declarațiilor anterioare că impozitele nu vor crește. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a respecta angajamentele asumate în fața Comisiei Europene și a evita sancțiunile, inclusiv suspendarea fondurilor UE.
Surse (82)
Articole din presă despre acest subiect
România se angajează să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB până la sfârșitul anului 2025, în prezent având un deficit de 9,3%.
România a acoperit 42% din nevoile de finanțare pentru 2025, cu un deficit bugetar de 2,3% în primele trei luni.
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar efectiv de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar analiza indică necesitatea unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară.
Prognoza economică pentru România indică o creștere modestă de 1,3% în 2025, conform estimărilor Băncii Mondiale și FMI.
România a acoperit 42% din necesarul de finanțare pentru 2025 și se pregătește pentru alegerile prezidențiale pe 4 mai.
Majorările de taxe și impozite, inclusiv TVA, sunt anticipate în România pentru 2025, în ciuda asigurărilor guvernamentale contrare.
Creșterea economică în regiunea Europa și Asia Centrală este estimată să încetinească la 2,5% în perioada 2025-2026, conform unui raport al Băncii Mondiale.
Guvernul român ia în considerare majorarea TVA-ului cu 2 puncte procentuale începând cu luna iulie pentru a susține bugetul.
Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,2% pentru România în 2025 și de 1,9% în 2026, în contextul unei încetiniri generale a economiilor din Europa și Asia Centrală.
Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au revizuit în scădere estimările de creștere economică pentru România în 2025 și 2024.
Banca Mondială prognozează o creștere economică de doar 1,2% pentru România în 2025, avertizând asupra riscurilor stagnării economice.
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar efectiv de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar analiza indică necesitatea unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară.
Adrian Câciu, fost ministru, afirmă că România va respecta deficitul bugetar de 7% din PIB în 2025, în ciuda criticilor privind situația financiară.
Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognozele de creștere economică pentru România și alte țări, din cauza impactului taxelor vamale americane.
Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognozele de creștere economică pentru România și alte țări, din cauza impactului taxelor vamale americane.
România se confruntă cu un deficit bugetar de 8,65% din PIB, iar prognozele sugerează o posibilă creștere a acestuia în 2025.
Creșterea economică în regiunile în dezvoltare din Europa și Asia Centrală este estimată să încetinească la 2,5% în perioada 2025-2026, conform unui raport al Băncii Mondiale.
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere economică a României pentru 2025 la 1,3%.
România se confruntă cu un deficit bugetar alarmant, iar economiștii sugerează că un acord cu FMI ar putea fi singura soluție viabilă.
Guvernul României va crește TVA la 21% și impozitele pe proprietăți, cu efecte imediate asupra populației și firmelor.
Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,2% pentru România în 2025 și de 1,9% în 2026, în contextul unei încetiniri generale în regiunea Europa și Asia Centrală.
Banca Mondială estimează o creștere economică de 1,2% pentru România în 2025 și de 1,9% în 2026, în contextul unei încetiniri generale a economiilor din Europa și Asia Centrală.
FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2025 la 1,6%.
România va avea a doua cea mai slabă creștere economică din regiunea Europei și Asia Centrală, conform Băncii Mondiale.
Florin Cîțu a criticat guvernul Ciolacu pentru gestionarea deficitului bugetar, care a atins un record de 9,3% din PIB în 2024.
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere economică a României pentru 2025 la 1,3%.
Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice în regiunea Europa și Asia Centrală, cu o prognoză de 2,5% pentru 2025-2026.
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere economică a României pentru 2025 la 1,3%.
Experții avertizează că majorările de taxe sunt iminente în România, ca soluție pentru deficitul bugetar.
România se confruntă cu un deficit bugetar istoric, iar economiștii dezbat necesitatea unui acord cu FMI pentru stabilizarea finanțelor publice.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare de la criza financiară din 2009.
Economistul Adrian Negrescu avertizează asupra deficitului bugetar alarmant de 2,3% în primele trei luni ale anului 2025, sugerând că un acord cu FMI ar putea fi necesar pentru a evita o criză economică.
Deficitul bugetar pentru 2024 este estimat la 9,3% din PIB, cel mai mare din ultimele 25 de ani, conform Ministerului Finanțelor și Comisiei Europene.
Economistul Adrian Negrescu avertizează asupra deficitului bugetar alarmant de 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului 2025, sugerând un posibil acord cu FMI ca soluție.
Deficitul bugetar al României a crescut la 0,7% din PIB în martie 2025, conform estimărilor Profit.ro.
Economistul Adrian Negrescu avertizează că deficitul bugetar de 2,3% din primele trei luni ale anului 2025 este alarmant pentru România.
Economistul Adrian Negrescu avertizează că deficitul bugetar de 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului 2025 este alarmant pentru România și ar putea duce la pierderea credibilității în fața investitorilor.
Economistul Adrian Negrescu avertizează că deficitul bugetar de 2,3% din PIB în primele trei luni ale anului 2025 este alarmant pentru România, sugerând un posibil acord cu FMI ca soluție.
Ministerul Finanțelor a comunicat despre deficitul bugetar al României în 2024, care a fost de 8,65% din PIB conform metodologiei naționale și de 9,3% conform Eurostat.
Florin Cîțu anticipează o depreciere a leului cu 35% și o creștere a dobânzii de politică monetară la 10% din cauza deficitului bugetar record al României.
România își reafirmă angajamentul de a reduce deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025, conform Planului Bugetar Structural Național.
Pensiile și salariile bugetarilor din România au crescut, dar deficitul bugetar a atins un record de 9%, conform Comisiei Europene.
România își reafirmă angajamentul de a menține deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025, în ciuda unui deficit de 9,3% în 2024.
România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit guvernamental din UE, de 9,3% din PIB, conform datelor Eurostat.
Ministerul de Finanțe al României își reafirmă angajamentul de a menține deficitul bugetar la 7% din PIB până la sfârșitul anului 2025.
FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică globală pentru 2025 la 2,8 procente.
România a redevenit țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, cu o rată de 5,1%, și se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ.
România a înregistrat un deficit bugetar de 8,65% din PIB în 2024, conform Ministerului Finanțelor.
România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit guvernamental din UE, de 9,3% din PIB, conform datelor Eurostat.
BNR va permite deprecierea leului cu 35% și va crește dobânda de politică monetară la 10%, în contextul deficitului bugetar de 9,3% din PIB.
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, dar își reafirmă angajamentul de a se încadra în limita de 7% în 2025.
România își reafirmă angajamentul de a menține deficitul bugetar sub 7% din PIB în 2025, în ciuda unui deficit de 9,3% în 2024.
România se confruntă cu o criză bugetară severă, conform fostului premier Florin Cîțu, care acuză actuala guvernare de manipularea cifrelor financiare.
Deficitul bugetar al României a fost de 8,65% din PIB în 2024, conform metodologiei naționale, și de 9,3% conform standardelor ESA.
România își reafirmă angajamentul de a menține deficitul bugetar sub 7% din PIB în 2025, conform Ministerului Finanțelor.
Ministerul Finanțelor a confirmat angajamentul României de a menține deficitul bugetar sub 7% din PIB în 2025, în ciuda unui deficit de 9,3% raportat pentru 2024.
Ministerul Finanțelor din România își reafirmă angajamentul de a menține deficitul bugetar sub 7% din PIB în 2025, în ciuda raportării unui deficit de 9,3% pentru anul 2024.
FMI a redus estimările de creștere a economiei românești la 1,6% pentru 2025.
Fondul Monetar Internațional avertizează că politica tarifară a președintelui Donald Trump va afecta grav economiile globale, în special pe cea a Statelor Unite.
Ministerul Finanțelor a confirmat angajamentul României de a menține deficitul bugetar sub 7% din PIB în 2025.
Previziunile FMI pentru PIB-ul global și economiile emergente sunt revizuite în scădere din cauza taxelor vamale și incertitudinilor politice.
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană la sfârșitul anului 2024, de 9,3% din PIB.
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2024, de 9,3% din PIB.
FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România la 1,6% pentru 2025, în contextul tensiunilor comerciale globale.
Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere economică pentru SUA și globală în 2025 din cauza tarifelor comerciale impuse de președintele Donald Trump.
FMI estimează o creștere a PIB-ului României de 0,9% în 2024 și 1,6% în 2025, cu o îmbunătățire a deficitului de cont curent și o inflație medie de 4,6% în 2025.
România a înregistrat cel mai ridicat deficit bugetar din UE în 2024, de 9,3%.
Deficitul bugetar al României a atins 9,28% din PIB în 2024, conform Eurostat, fiind cel mai mare din Uniunea Europeană.
FMI estimează o creștere globală de 2,8% în 2025, cu inflație în scădere mai lentă și tensiuni comerciale crescute.
Fondul Monetar Internațional a revizuit estimările de creștere economică pentru România, scăzând prognoza de la 3,3% la 1,6% pentru 2025.
FMI a revizuit în scădere previziunile de creștere economică globală din cauza tensiunilor comerciale și a taxelor vamale americane.
FMI a revizuit estimările de creștere economică pentru România, reducându-le de la 3,3% la 1,6% pentru 2025.
FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2025 la 1,6%, în contextul unei inflații estimate de 4,6%.
Fondul Monetar Internațional a redus previziunile de creștere economică globală, inclusiv pentru Statele Unite și China, din cauza tarifelor comerciale și a tensiunilor internaționale.
FMI a redus prognoza de creștere economică a României pentru 2025 la 1,6% din cauza impactului tarifelor comerciale impuse de SUA.
România a înregistrat cel mai ridicat deficit bugetar din UE în 2024, de 9,3%, și a obținut un acord cu Comisia Europeană pentru a-l reduce pe parcursul a 7 ani.
Fondul Monetar Internațional preconizează o creștere economică globală de 2,8% în 2025, cu incertitudini din cauza reorientării politicilor guvernamentale.
Deficitul bugetar al României pe 2024 este de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar guvernul se pregătește pentru creșteri de taxe după alegeri.
Fondul Monetar Internațional a redus prognozele de creștere economică globală, invocând impactul tarifelor americane și tensiunile comerciale.
FMI a redus estimarea creșterii economice a României pentru 2025 de la 3,3% la 1,6%.
Fondul Monetar Internațional a redus prognozele de creștere economică pentru Statele Unite, China și alte țări, invocând impactul tarifelor și tensiunile comerciale.
FMI a revizuit estimările de creștere economică pentru România, prognozând o creștere de 1,6% în 2025.