Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor susțin orientarea spre Vest în alianțele internaționale
De Cafelutza, generată automat din sursele citate · Cum funcționează
Conform unui sondaj recent realizat de INSCOP Research, publicat pe 9 septembrie 2025, 78,9% dintre români preferă să își orienteze alianțele spre Uniunea Europeană, SUA și NATO, în contrast cu doar 7,8% care optau pentru orientarea către Est. De asemenea, 83,3% evaluează pozitiv apartenența la Uniunea Europeană, iar 83,7% la NATO, majoritatea considerând că aceste alianțe sunt benefice. Un aspect important evidențiat de sondaj este dorința ca România să joace un rol mai activ pe scena internațională, cu 88% din respondenți exprimând acest punct de vedere. În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, 72,8% dintre respondenți cred că aceasta ar putea reduce birocrația, deși doar 43,7% au utilizat servicii publice online, iar lipsa educației digitale și voința politică sunt considerate obstacole semnificative. Sondajul a inclus un eșantion de 1.107 persoane și are o marjă de eroare de ± 2,95%.
Sinteză produsă automat, fără verificare umană înainte de publicare. Verifică detaliile în sursele de mai jos și semnalează o eroare.
Perspective suplimentare
Generează o discuție simulată între experți relevanți.
Verifică și aprofundează
Sursele poveștii
13 articole din 10 publicații, ordonate de la cel mai recent.
Un sondaj recent evidențiază susținerea majoritară a populației pentru orientarea României spre Vest și integrarea în structuri euroatlantice.
acum 11 luniUn sondaj de opinie arată că majoritatea românilor sprijină orientarea țării spre vest și integrarea în Uniunea Europeană și NATO.
acum 11 luniUn sondaj realizat de Inscop Research arată că majoritatea românilor susțin politica externă spre Vest și cred în beneficiile apartenenței țării la UE și NATO, dar există provocări în digitalizarea serviciilor publice.
acum 11 luniUn sondaj INSCOP Research relevă că 78,9% dintre români susțin orientarea țării spre Vest în ceea ce privește alianțele politice și militare, cu un sprijin considerabil pentru apartenența la UE și NATO.
acum 11 luniUn sondaj realizat de INSCOP Research relevă preferința majorității românilor pentru alianțele cu Vestul și evaluarea pozitivă a apartenenței la UE și NATO.
acum 11 luniUn sondaj INSCOP Research arată că majoritatea românilor preferă să se alinieze politic și militar cu Vestul, iar digitalizarea serviciilor publice este văzută ca o soluție pentru reducerea birocrației.
acum 11 luniUn sondaj Inscop arată că majoritatea românilor preferă alianțe politice cu Vestul și evaluează pozitiv apartenența României la Uniunea Europeană și NATO.
acum 11 luniRomânii susțin orientarea către Vest, dar exprimă rezerve în raport cu integrarea europeană și independența națională, conform unui sondaj recent.
acum 11 luniUn sondaj realizat de INSCOP arată că 78.9% dintre români susțin orientarea țării spre Vest, în timp ce digitalizarea serviciilor publice este dorită de majoritate pentru reducerea birocrației.
acum 11 luniUn sondaj INSCOP Research arată că 52,4% dintre români consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană nu afectează independenţa naţională.
acum 11 luniUn sondaj INSCOP Research arată că 52,4% dintre români consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană nu limitează independenţa naţională.
acum 11 luniUn sondaj recent arată opinii divergente între votanții din diferite partide privind impactul Uniunii Europene asupra suveranității României.
acum 11 luniContinuă lectura
Alte subiecte din arhivă
Construirea parcului eolian Deleni în județul Vaslui avansează
STRABAG România continuă lucrările la parcul eolian Deleni din județul Vaslui, un proiect cu o capacitate totală de 140 MW. Acesta implică instalarea a 23 de turbine eoliene GE Vernova, fiecare având o capacitate de 6,1 MW, și va deveni operațional la sfârșitul anului 2025. Odată finalizat, parcul va produce anual aproximativ 370 GWh de energie verde, reducând emisiile de CO₂ cu 215.000 de tone. Lucrările au demarat în martie 2025 și includ atât construcții civile, cât și electrice, cu scopul de a îmbunătăți infrastructura locală și de a crea locuri de muncă, aducând beneficii economice comunităților din apropiere.
4 sursePSD propune scutiri fiscale pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități
Partidul Social Democrat (PSD) a depus recent în Parlament două proiecte legislative destinate exonerării de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane, incluzând mamele în concediu de creștere a copilului, veterani și văduve de război. Senatorul PSD, Victoria Stoiciu, a afirmat că mamele beneficiază adesea de indemnizații reduse, iar plata contribuției reprezintă o povară semnificativă. De asemenea, un alt proiect vizează scutirea de impozit pe automobile, case și terenuri pentru persoanele cu dizabilități. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a subliniat importanța acestor măsuri pentru corectarea unor nedreptăți legislative anterioare. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a ridicat îngrijorări legate de sustenabilitatea financiară a acestor măsuri, accentuând necesitatea responsabilității fiscale și a echilibrului bugetar. În contextul acestor propuneri, PSD plănuiește și un al treilea proiect care se va axa pe impozitarea locuințelor și mașinilor persoanelor cu dizabilități.
7 surseUSR acuză partidele de blocarea audierii conducerii ASF în contextul problemelor de solvabilitate din asigurări
Pe 9 septembrie 2025, Uniunea Salvați România (USR) a acuzat partidele PSD, PNL și UDMR de blocarea audierei președintelui Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, și a vicepreședintelui Sorin Mititelu, în Comisia de Buget a Parlamentului. Deputatul Cezar Drăgoescu a solicitat aceste audieri pentru a obține clarificări privind solvabilitatea unor societăți de asigurări și pentru a discuta despre măsurile de protecție pentru consumatori. Doar 10 deputați au votat în favoarea audierei, în timp ce 18 s-au abținut, blocând astfel dezbaterea publică asupra acestor teme. USR a avertizat că lipsa de transparență poate genera noi crize în sectorul asigurărilor, având consecințe negative pentru milioane de consumatori din România.
7 surseFranța se pregătește pentru un vot de încredere crucial al premierului François Bayrou în contextul crizei economice
Premierul Franței, François Bayrou, se confruntă cu o criză de încredere din partea parlamentarilor și va solicita un vot de încredere diseară, programat pentru ora 19:00 (ora Parisului), în contextul unui deficit public de 5,8% din PIB și a unei datorii naționale de aproximativ 3.300 de miliarde de euro. Într-un discurs de aproape patruzeci de minute, Bayrou a subliniat problemele urgente cu care se confruntă țara, inclusiv educația, locuințele, securitatea și imigrația, precum și criza datoriilor publice, care a crescut la 3.415 miliarde de euro. Premierul a avertizat că, în lipsa unor măsuri imediate, tinerii vor suporta povara datoriilor generațiilor anterioare. Acest vot de încredere este anticipat cu anxietate, în contextul opoziției unite a stângii și a unor membri ai dreptei, și a protestelor programate în săptămânile următoare.
3 surseAudiențele televiziunilor pentru emisiunile lui Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan
Pe 8 septembrie 2025, Marcel Ciolacu, premierul României, a obținut audiențe semnificativ mai mari decât fostul premier Ilie Bolojan, în cadrul unor emisiuni difuzate simultan pe România TV și Televiziunea Națională (TVR 1). Ciolacu a atins o medie de 3,3 puncte de rating și 510.000 de telespectatori, cu un vârf de 578.000, în timp ce Bolojan a înregistrat doar 0,5 puncte și 79.333 de telespectatori, atingând un vârf de 85.000. De asemenea, datele sugerează că Bolojan nu a reușit să atragă nici 100.000 de telespectatori, în ciuda difuzării pe mai multe canale TVR.
3 surseMaia Sandu avertizează despre amenințările Rusiei în fața Parlamentului European
Pe 9 septembrie 2025, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a susținut un discurs în Parlamentul European, subliniind importanța alegerilor legislative planificate pentru 28 septembrie, care vor decide viitorul democratic al țării și parcursul său european. Sandu a demonstrat cum Rusia a intervenit în politica moldovenească prin metode hibrid, inclusiv campanii de dezinformare și finanțări ilicite, menționând că aceste tactici sunt menite să destabilizeze Moldova și să o transforme într-un instrument în conflictele regionale. Ea a subliniat necesitatea ca Moldova să adere prompt la Uniunea Europeană pentru a-și proteja democrația și a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru a contracara influențele externe dăunătoare. De asemenea, Sandu a evidențiat unitatea cetățenilor moldoveni ca esențială în fața provocărilor externe, argumentând că stabilitatea Moldovei este interdependentă cu securitatea Europei. Incidentul controversat în timpul discursului, în care europarlamentara Diana Șoșoacă a strigat 'Moldova e România', a stârnit reacții în sală, subliniind tensiunile geopolitice în jurul Moldovei. În această sesiune, Parlamentul European a început, de asemenea, discuții despre o rezoluție de sprijin pentru Moldova, care abordează amenințările hibride și necesitatea de a oferi asistență concretă țării în fața interferențelor rusești.
31 surse