Sondaje: AfD primul în intențiile de vot la 26% în Germania, creștere față de februarie, iar nemulțumirea față de guvernul Merz atinge 67% după 100 de zile

Conform celor mai recente sondaje Forsa, RTL/ntv şi agregărilor Politico, citate şi de publicaţii internaţionale, Alternativa pentru Germania (AfD) înregistrează 26% din intenţiile de vot, iar blocul conservator CDU/CSU al cancelarului Friedrich Merz 24%; sondajul realizat între 5 şi 11 august pe 2.505 respondenţi arată că AfD a crescut faţă de aproape 21% obţinut la alegerile federale din februarie. Datele indică că AfD este în prezent cel mai mare partid de opoziţie din Bundestag şi este condus de Alice Weidel, partidul având origini ca formaţiune anti-euro şi promovând în prezent o linie anti-imigraţie şi poziţii geopolitice controversate, iar unii politicieni solicită interzicerea sa pe baza prevederilor constituţionale. Sondajele arată o nemulţumire generalizată faţă de mandatul lui Merz, 67% declarându-se nemulţumiţi după primele 100 de zile, cu un nivel de satisfacţie de 29% şi cu doar 52% dintre respondenţi crezând că guvernul va supravieţui până la sfârşitul legislaturii în 2029. Rezultatele electorale ipotetice indică că, dacă alegerile ar avea loc acum, actuala coaliţie nu ar mai asigura majoritatea parlamentară, iar ponderea alegătorilor indecişi şi a neelectoratului a crescut la aproximativ 25%. Analizele atribuie ascensiunea AfD şi a unor partide populiste de dreapta din alte state europene (de exemplu Rassemblement National 36% în Franţa, Reform 31% în Marea Britanie, AUR 33–41% în România; evoluţii similare în Austria, Olanda, Suedia, Portugalia şi Spania, în timp ce Fratelli d'Italia conduce Italia pe o axă de centru‑dreapta) unor şocuri economice repetate, inflaţie şi erodarea veniturilor, temelor legate de migraţie şi contestărilor politicilor verzi. Raportările menţionează, de asemenea, factori de mobilizare online şi campanii de dezinformare care amplifică mesajele populiste, inclusiv operaţiuni atribuite unor actori externi în cadrul unor strategii de război hibrid. Printre motivele interne invocate pentru scăderea sprijinului pentru CDU/CSU se numără promisiuni neîndeplinite, absenţa unui redresament economic clar, decizii privind taxe şi pensii, dispute privind gestionarea migraţiei şi controverse legate de numiri publice şi de politica externă, inclusiv suspendarea unor livrări de armament; următoarele alegeri federale sunt programate pentru 2029.