Speranța de viață globală și provocările sănătății publice
Un studiu recent publicat în Lancet arată că speranța de viață globală a ajuns la 76 de ani pentru femei și 71 de ani pentru bărbați, similar cu nivelurile de dinaintea pandemiei de coronavirus, înregistrând o scădere semnificativă a mortalității infantile, dar cu provocări persistente în Africa Subsahariană, unde speranța de viață este de doar 62 de ani. În timp ce impactul pandemiei a fost în mare parte depășit, incidența bolilor netransmisibile, în special bolile de inimă și diabetul, continuă să afecteze sănătatea globală, iar tinerii din America de Nord și Latină se confruntă cu creșteri alarmante ale ratelor de deces, din cauza sinuciderilor și consumului de droguri. De asemenea, poluarea aerului și schimbările climatice rămân factori semnificativi de risc, subliniind necesitatea intervenției autorităților în sănătate publică pentru a răspunde acestor crize emergente.
Surse (4)
Articole din presă despre acest subiect
Speranța de viață a revenit la nivelurile anterioare pandemiei, potrivit unui nou studiu Lancet, dar indică și tendințe îngrijorătoare în diverse regiuni.
Speranța de viață globală a atins 73,8 ani, revenind la nivelurile pre-pandemice, deși disparitățile regionale persistă.
Speranța de viață în lume a crescut semnificativ, ajungând la 76,3 ani pentru femei și 71,5 ani pentru bărbați, conform unui raport recent publicat în The Lancet.
Speranţa de viaţă globală a revenit la nivelurile pre-pandemice în 2023, atingând 76,3 ani pentru femei şi 71,5 ani pentru bărbaţi.