Summitul dintre preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin este programat pentru 15 august 2025 la baza Elmendorf‑Richardson din Anchorage şi va începe cu o discuţie tete‑à‑tete, urmată de negocieri între delegaţii şi o conferinţă de presă, întâlnire descrisă de Casa Albă ca o „sesiune de ascultare”. Kremlinul a anunţat ora de începere 11:30 (ora locală) iar Casa Albă 11:00, discrepanţa fiind consemnată înainte de reuniune, iar delegaţia rusă anunţată include pe Serghei Lavrov, Andrei Belousov, Anton Siluanov, Kirill Dmitriev şi Iuri Uşakov. Tema centrală este negocierea termenilor unui armistiţiu în Ucraina, cu potenţiale discuţii privind controlul armamentului strategic, cooperarea economică bilaterală şi garanţii de securitate pentru Kiev. Relatările media susţin că echipa americană a pregătit pachete de stimulente economice pentru Moscova — incluzând acces la resurse din Alaska şi strâmtoarea Bering, posibila relaxare a unor sancţiuni pentru industria aeronautică şi acces la minerale rare din teritoriile ucrainene ocupate — iar secretarul Trezoreriei Scott Bessent ar fi implicat în detalierea concesiilor. Propuneri conexe au vizat reluarea exporturilor de piese aeronautice cu efecte potenţiale pentru furnizori occidentali, inclusiv Boeing, şi proiecte economice în Arctica; Rusia a emis în pregătire cereri teritoriale anterioare. Liderii europeni au coordonat poziţii pregătitoare şi au solicitat ca orice modificare a frontierelor să fie decisă de Ucraina, iar convorbirile cu Washingtonul au inclus discuţii despre garanţii de securitate oferite în afara NATO şi despre posibilitatea unei forţe europene de reasigurare. Preşedintele Trump a declarat că îl consideră pe Putin pregătit pentru un acord, a estimat un risc de eşec de aproximativ 25% şi a anunţat că, în cazul unui rezultat pozitiv, ar putea convoca o a doua reuniune trilaterală cu Volodimir Zelenski, menţionând totodată ameninţări cu sancţiuni în lipsa progresului. Volodimir Zelenski a respins cedarea de teritorii şi a cerut incluziunea Ucrainei în orice decizie privind frontierele, condiţionând negocierile de un armistiţiu durabil şi de garanţii clare de securitate. Serviciile de informaţii şi analiştii occidentali au exprimat scepticism privind intenţia Moscovei de a renunţa la obiective teritoriale şi au avertizat că un armistiţiu ar putea fi folosit pentru reechipare. Pe teren au fost raportate progrese ale forţelor ruse în Donetsk, atacuri ucrainene cu drone în Rusia şi un schimb reciproc de prizonieri de 84–84, semne de tensiune concomitent cu canale limitate de cooperare. Reacţii publice includ demonstraţii pro‑Ucraina în Anchorage şi îngrijorări ale foştilor diplomaţi că o înţelegere bilaterală ar putea slăbi unitatea transatlantică, iar în mediile sociale a circulat un videoclip generat de inteligenţă artificială cu conţinut violent care a atras atenţie. În pregătire delegaţia rusă a sosit cu aeronave oficiale, Vladimir Putin a făcut o escală la Magadan, ministrul Lavrov a apărut purtând un tricou inscripţionat „СССР/CCCP”, iar autorităţile americane au emis o licenţă temporară pentru tranzacţii ruseşti pe teritoriul SUA valabilă până la 20 august, semnale logistice şi economice care au relevanţă pentru discuţii. Oficialii ruşi şi purtătorii de cuvânt ai Kremlinului au precizat că nu se anticipează semnarea de documente finale la încheierea summitului, avertisment confirmat în comunicările ulterioare ale părţilor. Analizele media şi ale experţilor semnalează că, pe lângă încetarea ostilităţilor, mizele summitului includ o posibilă resetare a relaţiilor economice şi energetice şi discuţii strategice pentru Arctica. Actualizările cele mai recente indică sosirea delegaţiei ruse în Anchorage, confirmarea formatului întrevederii şi menţinerea dezacordurilor esenţiale între Moscova şi Kiev, iar părţile urmează să evalueze imediat, la finalul discuţiei tete‑à‑tete, oportunitatea unei runde ulterioare şi paşii practici de implementare; această menţiune reflectă prioritizarea informaţiilor publicate ulterior în pregătirea summitului.