Summit Trump–Putin la Anchorage: negocieri de aproape trei ore fără acord pentru Ucraina, declarații vagi și apeluri la includerea Kievului

Președinții Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit pe 15–16 august 2025 la baza Joint Base Elmendorf‑Richardson din Anchorage, Alaska, într‑un summit anunțat să înceapă în jurul orei locale 11:00–11:30 și desfășurat efectiv aproape trei ore; întâlnirea, inițial planificată ca un tête‑à‑tête, a fost modificată în ultimul moment la un format restrâns trei‑la‑trei urmat de negocieri între delegații și o conferință de presă comună scurtă fără sesiune de întrebări. Din delegația americană au făcut parte Donald Trump, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul Steve Witkoff, acompaniați de consilieri și membri ai echipelor economice și de securitate, iar din delegația rusă au participat Vladimir Putin, ministrul de externe Serghei Lavrov, consilierul Iuri Ușakov și oficiali economici și financiari precum Andrei Belousov, Anton Siluanov și Kirill Dmitriev. Serghei Lavrov a sosit la Anchorage purtând un pulover cu inscripția „CCCP/URSS”, gest semnalat de presă și contestat de protestatari pro‑ucraineni care au manifestat în oraș, iar accesul presei la negocieri a fost limitat. Trump a plecat de la baza Andrews cu Air Force One în dimineața summitului și a declarat în drum că urmărește obținerea unui armistițiu rapid, că nu va negocia în numele Ucrainei și că eventualele garanții de securitate ar urma să fie acordate împreună cu partenerii europeni, fără aderare automată la NATO. Discuțiile s‑au concentrat asupra încetării ostilităților în Ucraina, garanțiilor de securitate, chestiunilor teritoriale, controlului armelor strategice și cooperării economice, inclusiv posibile proiecte în Arctica și măsuri legate de sancțiuni; presa a relatat și analize privind opțiuni comerciale, printre care utilizarea spărgătoarelor de gheață rusești pentru proiecte din Alaska. La final, ambii lideri au declarat public că negocierile au fost „productive” și că s‑au înregistrat „progrese”, dar nu a fost anunțat niciun acord, niciun armistițiu și nu au fost furnizate detalii operaționale; conferința comună a durat doar câteva minute, Putin a luat cuvântul primul și liderii au refuzat întrebările jurnaliștilor. Trump a anunțat că îi va contacta pe liderii NATO și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski imediat după summit, a purtat o convorbire lungă cu Zelenski în zborul de întoarcere și a informat liderii europeni, iar Kievul a reacționat afirmând că Rusia a continuat atacurile în ziua negocierilor, că nu admite cedări teritoriale fără implicarea sa și că susține un dialog trilateral Ucraina–SUA–Rusia doar cu participarea Kievului. Reacțiile europene au fost în mare parte critice și prudente, oficiali precum Wolfgang Ischinger și Jan Lipavský apreciind că nu s‑au obținut progrese concrete și avertizând că întâlnirea poate avantaja imaginea Kremlinului fără a furniza beneficii pentru Ucraina. Casa Albă a confirmat totodată că Melania Trump a adresat o scrisoare personală către Vladimir Putin privind soarta copiilor ucraineni transferați în Rusia sau în teritoriile ocupate, pe care președintele american i‑a înmânat‑o omologului rus, iar analiști și politicieni ucraineni au semnalat riscul ca excluderea Kievului de la masa negocierilor să rămână o problemă majoră. Organizarea summitului a impus un efort logistic extins al Secret Service și autorităților locale din Alaska, cu restricții de cazare și securitate crescută, iar protocolul public la sosiri — covor roșu, escorte militare și survoluri aeriene — a fost intens mediatizat; Kremlinul a reiterat că orice soluție trebuie să abordeze „cauzele principale” invocate de Moscova și a deschis posibilitatea unor runde viitoare de discuții, inclusiv o propunere de continuare la Moscova, în vreme ce părțile urmează să își continue consultările în zilele următoare.