Summitul Trump–Putin de la Alaska a generat convorbiri ulterioare cu Zelenski, propuneri de garanţii şi cedări teritoriale şi o reacţie europeană coordonată, în contextul în care luptele continuă în Ucraina

La summitul din Alaska dintre preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin (15 august 2025) au avut loc discuţii unu‑la‑unu şi runde restrânse, liderii afirmând că s‑au înregistrat „progrese” fără a prezenta acorduri concrete şi fără un armistiţiu, iar Trump a anunţat că îl va primi pe Volodimir Zelenski la Casa Albă luni, 18 august 2025. Trump a purtat apoi convorbiri extinse cu Zelenski şi cu lideri europeni; Zelenski a comunicat că apelul a durat peste o oră şi jumătate şi a confirmat vizita de la Washington pentru a discuta „toate detaliile privind oprirea uciderilor şi a războiului”. Ulterior au apărut relatări conform cărora Putin ar fi propus ca Rusia să obţină controlul deplin asupra unor părţi din Donbas (Doneţk şi Lugansk) în schimbul îngheţării liniilor frontului în Herson şi Zaporojie şi a unor retrageri limitate, iar aceleaşi relatări indică disponibilitatea lui Trump de a transmite aceste propuneri şi discuţii privind schimburi teritoriale, informaţii care au modificat naraţiunea iniţială despre „progrese” fără detalii. Surse diplomatice şi mass‑media au mai relatat că administraţia americană a propus Ucrainei garanţii de securitate inspirate din Articolul 5, aplicate în afara NATO şi discutate cu aliaţii, propunere menită să însoţească orice acord, dar prezentată ca dependentă de acorduri politice ulterioare şi de condiţii pe care Kremlinul le-ar accepta. Preşedintele Zelenski a respins cedarea teritorială, a solicitat încetarea imediată a focului, eliberarea prizonierilor şi returnarea copiilor răpiţi şi a insistat că orice decizie privind teritoriile trebuie luată cu participarea Ucrainei şi cu implicarea Europei pentru garanţii pe termen lung. Liderii europeni au emis o declaraţie comună prin care reafirmă sprijinul pentru Ucraina, cer „garanţii de securitate solide”, anunţă continuarea şi consolidarea sancţiunilor până la o pace justă şi se declară disponibili să sprijine organizarea unui summit trilateral cu sprijin european, iar cancelari şi premieri au programat videoconferinţe ale „Coaliţiei de Voinţă” pentru coordonarea garanţiilor de securitate înaintea întâlnirii de la Washington. Oficialii români au salutat dialogul ca prim pas spre negocieri; preşedintele României Nicușor Dan şi ministrul de Externe Oana Țoiu au confirmat participarea la consultări şi au reiterat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea Ucrainei. Pe teren, violenţele au continuat: forţele ucrainene au raportat atacuri ruseşti nocturne cu zeci de drone şi cu rachete, pierderi civile în zone de frontieră ruseşti în urma atacurilor cu drone şi avansuri ucrainene punctuale în sectoare din Sumi şi Doneţk, semnalând o situaţie militară activă şi evolutivă. Oficialii ruşi au salutat întâlnirea ca utilă şi au declarat că Putin şi‑a expus condiţiile pentru încheierea conflictului, iar oficiali precum Dmitri Medvedev au afirmat că administraţia americană a refuzat să intensifice presiunea asupra Rusiei, relatare care contrastează cu anunţurile occidentale privind menţinerea sancţiunilor. Casa Albă şi Trump au mai comunicat intenţia de a întâlni ulterior pe Putin în funcţie de rezultatul convorbirii cu Zelenski şi au amânat impunerea unor sancţiuni noi pe termen scurt, iar discuţiile economice şi privind tarifele la importuri sunt menţionate ca instrumente conexe ale presiunii internaţionale. În lipsa unui acord clar, starea negocierilor rămâne incertă: părţile au acceptat continuarea dialogului şi propunerea unui format trilateral condiţionat, dar nu s‑a stabilit un calendar definitiv şi nici nu există un consens asupra condiţiilor teritoriale, în timp ce partenerii europeni se mobilizează pentru a consolida poziţia Ucrainei înaintea întâlnirii de la Washington.