Summitul Trump–Putin de la Alaska a încheiat fără armistițiu; Trump promovează negocieri directe, Ucraina respinge cedările teritoriale, iar aliaţii europeni mobilizează garanţii şi o întâlnire la Washington

Președinții Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit pe 15 august la Anchorage, Alaska, într-o convorbire care a fost calificată de ambele părți drept productivă, dar care nu a produs un armistițiu sau acord concret; Kremlinul a obținut vizibilitate diplomatică fără rezultate imediate pe teren. În discuții, Rusia a propus, potrivit surselor, recunoașterea controlului asupra unor părți din Donbas (Donețk și Lugansk), înghețarea fronturilor în Herson și Zaporijje, recunoașterea Crimeei și alte concesii condiționate de un acord complet, propunere care nu prevedea o încetare imediată a focului. Surse recente arată că Trump a transmis și a părut dispus să susțină părți din propunerile Kremlinului, a pledat pentru negocieri directe fără armistițiu prealabil și a anunțat o amânare temporară a impunerii unor sancțiuni noi pentru aproximativ 2–3 săptămâni. Volodimir Zelenski a respins public cedările teritoriale, a cerut ca orice decizie privind frontierele să fie luată cu participarea Ucrainei și a subliniat că refuzul Rusiei de a institui un armistițiu complică perspectivele unei păci durabile. Liderii europeni şi membrii Nordic‑Baltic Eight au emis declarații comune care cer ca orice acord să includă garanții de securitate obligatorii pentru Ucraina, să interzică cedările teritoriale, să mențină libertatea Ucrainei de a adera la NATO și UE și să continue presiunea prin sancțiuni; documentele subliniază responsabilitatea Rusiei pentru încălcarea dreptului internațional. Statele din „Coaliția voinței” au organizat videoconferințe pentru a stabili garanțiile colective pentru Kiev și pentru a coordona reacția înaintea vizitei lui Zelenski la Washington; Ursula von der Leyen și alți lideri europeni și-au confirmat participarea la întâlnirea de la Casa Albă programată pentru 18 august pentru a susține poziția Ucrainei. România, prin președintele Nicușor Dan și ministrul de externe, a anunțat participarea la discuțiile Coaliției și a reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei; Comisia Europeană a anunțat pregătirea celui de‑al 19‑lea pachet de sancțiuni. Pe teren, luptele continuă: forțele ruse controlează circa 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv aproape întreaga Lugansk și o mare parte din Donețk, iar Kievul raportează contraatacuri și avansuri locale în Sumi și în apropiere de Dobropillia și Pokrovsk, în timp ce Rusia revendică recent capturări de sate în Donețk. Moscova a prezentat summitul ca un pas diplomatic util și a cerut capitalelor occidentale și Kievului să trateze constructiv propunerile, iar responsabili americani şi emisari ai administraţiei Trump (inclusiv Steve Witkoff) au relatat discuții privind garanții de securitate similare Articolului 5 şi posibile angajamente legislative, acuzații și evaluări care rămân contestate în comunicările publice. Actualizări importante care schimbă narațiunea inițială: summitul din Alaska nu a generat încetarea focului sau sancțiuni noi, iar în zilele următoare Trump a schimbat discursul spre promovarea unui acord de pace direct fără armistițiu prealabil şi amânarea sancțiunilor, reacție care a provocat convocarea și consolidarea unei coordonări europene pentru a garanta că orice negociere nu va impune cedări teritoriale ale Ucrainei; întrevederea de la Casa Albă cu Zelenski, vicepreședintele JD Vance şi lideri europeni este prezentată ca un pas decisiv pentru clarificarea propunerilor și pentru eventuala organizare a unui summit trilateral Trump–Zelenski–Putin dacă discuțiile preliminare vor fi productive.