Summitul Trump–Putin din Alaska (15 august 2025): convorbiri pregătitoare la Berlin și la nivel european, pozițiile Ucrainei şi Rusiei şi riscurile unui acord fără Kiev

Președinții Donald Trump și Vladimir Putin se vor întâlni vineri, 15 august 2025, la baza militară Elmendorf‑Richardson de lângă Anchorage, Alaska; Casa Albă a caracterizat summitul ca un „exercițiu de ascultare”. La inițiativa cancelarului german Friedrich Merz, miercuri a avut loc la Berlin o videoconferință la care au participat Volodîmîr Zelenski, șefi de stat și guvern din Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia și Finlanda, președinții instituțiilor UE, secretarul general al NATO, Donald Trump și vicepreședintele J.D. Vance. Merz a enunțat cinci condiții-cheie pentru orice acord: includerea Ucrainei în negocieri, o încetare a focului înainte de concesii teritoriale, plecarea de la linia de contact fără recunoaștere juridică a ocupației, garanții de securitate robuste și menținerea sprijinului militar într‑o strategie transatlantică comună. Zelenski a respins ferm cedările teritoriale, a cerut un armistițiu imediat, sancțiuni suplimentare dacă Rusia refuză încetarea focului, despăgubiri estimate între 500 și 1.000 de miliarde de dolari, returnarea prizonierilor și a copiilor răpiți și a subliniat că nicio decizie privind integritatea teritorială nu poate fi luată fără Ucraina și conform Constituției sale. Donald Trump a evoc at posibilitatea unui „schimb de teritorii” ca opțiune de negociere, a spus că urmărește obținerea unui armistițiu, a descris întâlnirea din Alaska drept o rundă de sondare și a afirmat că dorește o a doua întrevedere trilaterală cu Putin și Zelenski dacă prima discuție va decurge satisfăcător; Casa Albă a menționat totodată restrângerile de așteptări privind un acord imediat. Administrația americană a analizat, în relatările media, pachete de stimulente economice și relaxări selective ale sancțiunilor sau concesii comerciale ca instrumente de negociere, în paralel cu amenințări cu sancțiuni foarte severe dacă Rusia nu acceptă încetarea ostilităților. Moscova a reiterat pozițiile formulate anterior, solicitând retragerea forțelor ucrainene din regiunile revendicate, neutralitatea Ucrainei și demilitarizarea, a calificat consultările europene drept „nesemnificative” și a anunțat participarea ministrului de externe Serghei Lavrov la întâlnire; totodată Kremlinul a intensificat contactele cu aliați precum Coreea de Nord, unde au fost semnalate convorbiri între Putin și Kim Jong Un și relatări despre sprijin militar nord‑coreean pentru Rusia. Pe teren, rapoarte și analize indică înaintări rusești în estul Ucrainei, inclusiv consolidarea controlului în jurul orașelor Pokrovsk și Kostîantînivka și, potrivit Institutului pentru Studierea Războiului, cea mai importantă avansare zilnică în peste un an, ceea ce sporește presiunile pe masa negocierilor. Statele membre ale UE (cu excepția Ungariei), NATO și grupuri precum „Coaliția de Voință” au reafirmat sprijinul militar și diplomatic pentru Ucraina, au cerut includerea Kievului în orice discuții teritoriale și au participat la runde coordonate la care a luat parte și președintele României Nicușor Dan; liderii europeni au avertizat că vor intensifica presiunile asupra Moscovei dacă nu apar concesii reale. Observatori și analiști au atras atenția asupra riscurilor politice ale unui acord bilateral în absența Ucrainei, asupra posibilului efect de legitimare a câștigurilor teritoriale ale Rusiei și asupra vulnerabilităților procesului american, în contextul folosirii unor emisari non‑tradiționali și al reducerii personalului specializat din Departamentul de Stat. Având în vedere pozițiile diametral opuse, evoluțiile militare recente și cerința europeană ca armistițiul să fie primul pas, participanții au prezentat summitul drept oportunitate de clarificare a intențiilor, dar au apreciat că rezultatul rămâne incert și condiționat de implicarea directă a Ucrainei și de aplicarea garanțiilor și mecanismelor de verificare convenite de părțile transatlantice.