Summitul Trump–Putin din Alaska şi negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina: propuneri teritoriale, reacţii europene şi evoluţii premergătoare

Statele Unite au programat o întrevedere bilaterală între preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin pentru 15 august 2025 în Alaska, Casa Albă păstrând însă deschiderea pentru un format trilateral care ar putea include şi pe Volodimir Zelenski; surse de presă şi convorbiri ale emisariilor americane cu Kremlinul au relatat propuneri ruseşti care ar condiţiona încetarea ofensivei şi retrageri parţiale de recunoaşterea controlului rus asupra regiunilor Doneţk şi Luhansk şi de menţinerea Crimeei, ceea ce ar implica schimburi teritoriale sau îngheţarea liniei frontului; preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric cedările teritoriale şi a cerut includerea Ucrainei în orice negocieri, invocând prevederile Constituţiei. Liderii marilor puteri europene, preşedinta Comisiei Europene şi grupuri regionale precum Nordic‑Baltic 8 au emis declaraţii comune de condamnare a războiului, solicitare a menţinerii presiunii asupra Rusiei, cerere de armistiţiu sau reducere a ostilităţilor ca precondiţie a negocierilor şi indicaţia ca punct de plecare a negocierilor să fie linia actuală de contact, însoţite de cereri pentru garanţii de securitate pentru Ucraina; Kaja Kallas a convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe ai UE la 11 august pentru a coordona poziţia comună. Vicepreşedintele american JD Vance şi oficiali ai administraţiei au afirmat că SUA caută un acord „acceptabil pentru ambele părţi” şi au lucrat la programarea unei întâlniri între Trump, Putin şi Zelenski, în pofida avertismentelor că niciuna dintre părţi nu va fi pe deplin mulţumită, iar Casa Albă a început să promoveze mecanisme prin care statele europene cumpără echipamente din SUA pentru a le transfera Ucrainei în locul finanţării directe americane. Oficialii europeni şi analiştii au semnalat îngrijorări că negocierile ruso‑americane fără participarea Ucrainei sau a Uniunii Europene ar putea conduce la cedări teritoriale de facto şi la marginalizarea partenerilor europeni, iar după convorbiri ale emisariilor au apărut raportări contradictorii privind conţinutul propunerilor şi interpretările acestora. În plan intern al Rusiei, relatările din presa occidentală au menţionat că Dmitri Kozak a propus oprirea ostilităţilor şi reforme interne, dar influenţa sa la Kremlin a fost redusă, iar media de stat rusească a prezentat summitul ca o negociere bilaterală exclusivă între Moscova şi Washington. Tensiunile militare au continuat înaintea summitului, cu bombardamente şi atacuri cu drone în Ucraina şi lovituri reciproce asupra regiunilor ruseşti; autorităţile ruse au raportat doborârea a zeci de drone şi victime în regiunile Tula şi Nijni Novgorod, iar în Ucraina au fost raportate pagube şi victime civile şi distrugeri de infrastructură. Miniştrii de externe ai UE şi liderii europeni au transmis Casei Albe că nu vor accepta un acord care exclude Ucraina şi Uniunea Europeană şi au reiterat principiul că frontierele nu pot fi modificate prin forţă; în paralel, consultările diplomatice şi acoperirea media au continuat în weekendul premergător summitului, iar incertitudinile privind formatul final al întâlnirii, prezenţa lui Zelenski, termenii privind recunoaşterea teritoriilor ocupate şi mecanismele de garanţii au rămas ridicate.