Summitul Trump–Putin programat în Alaska pe 15 august 2025: propuneri ruse de armistiţiu în schimbul controlului teritorial, analiza unei invitaţii pentru Zelenski şi reacţiile aliaţilor europeni

Preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei, Donald Trump şi Vladimir Putin, au anunţat o întrevedere faţă în faţă programată pentru 15 august 2025 în Alaska, anunţ confirmat de Casa Albă şi de Kremlin. Casa Albă analizează posibilitatea de a invita preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la întâlnire şi rămâne deschisă unui summit trilateral, dar nicio invitaţie oficială nu a fost confirmată. Iniţial planificarea a vizat o întrevedere bilaterală solicitată de Moscova, dar administratia americană a eliminat apoi condiţia ca Putin să se întâlnească mai întâi cu Zelenski, deschizând astfel opţiunea unui format trilateral. Anunţul a urmat unor contacte diplomatice intense, inclusiv întâlniri la Moscova între emisarul american Steve Witkoff şi Putin şi reuniuni la Chevening, unde vicepreşedintele american J.D. Vance şi ministrul britanic David Lammy au reunit oficiali ucraineni, americani şi europeni pentru coordonare. Mai multe relatări de presă şi surse diplomatice indică că Kremlinul a propus un plan care prevede încetarea unor offensive şi o îngheţare a frontului în sectoare din Zaporojie şi Herson în schimbul recunoaşterii controlului rusesc asupra Crimeei şi unor părţi din Donbas, propunere pe care autorităţile de la Kiev au respins‑o categoric. Donald Trump a menţionat posibilitatea unor „schimburi teritoriale” şi mass‑media a raportat interpretări contradictorii despre cât din propunerea rusă ar fi fost acceptată tacit de părţi, informaţii contestate de oficialii ucraineni şi europeni. Preşedintele Volodimir Zelenski a reiterat că Ucraina nu va ceda teritorii şi a cerut ca orice negocieri să fie decise împreună cu Kievul, arătând că soluţiile trebuie să respecte Constituţia şi suveranitatea Ucrainei. Liderii europeni, între care Emmanuel Macron, Keir Starmer, Ursula von der Leyen şi Kaja Kallas, au transmis că pacea nu poate fi decisă fără Ucraina, au solicitat includerea obligatorie a Kievului, au cerut ca linia actuală de contact să fie punctul de plecare şi au insistat asupra unor garanţii de securitate şi menţinerii sancţiunilor; Kaja Kallas a convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de externe pentru 11 august. Statele occidentale şi Ucraina au formulat o contrapropunere care pledează pentru un armistiţiu obligatoriu înaintea oricăror concesii teritoriale şi pentru garanţii reciproce şi verificabile în cazul unor schimburi teritoriale. Pe plan militar, forţele ruse controlează aproximativ 20% din Ucraina, provincia Luhansk este aproape integral ocupată, părţi din Doneţk rămân sub control rus, Ministerul rus al Apărării a revendicat capturarea oraşului Yablonivka, iar forţele ruse ameninţă zone precum Kostiantynivka, Pokrovsk şi Kupiansk. Analişti şi oficiali avertizează că un acord bilateral Washington–Moscova negociat fără participarea Ucrainei riscă să consfinţească câştiguri teritoriale ale Rusiei, să slăbească poziţia defensivă a Kievului şi să transforme conflictul într‑un îngheţ pe termen lung fără mecanisme solide de monitorizare. Kremlinul a pus în discuţie alegerea Alaskăi invocând proximitatea geografică şi interese economice în Arctica, iar oficialii ruşi au semnalat potenţiale teme energetice şi de cooperare regională pe agenda reuniunii. Înaintea summitului, Statele Unite şi aliaţii europeni şi‑au intensificat consultările la nivel înalt pentru a coordona poziţii şi logistică, iar rapoartele contradictorii privind conţinutul negocierilor şi eventualele acceptări tacite au majorat tensiunile între Washington, Kiev şi capitalele europene.