Pe 18 iulie 2025, Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include reducerea plafonului prețului petrolului rusesc de la 60 la aproximativ 47,6 dolari pe baril, cu reevaluări semestriale, interdicția importului produselor rafinate din petrol rusesc în țări terțe și interzicerea tranzacțiilor legate de conductele Nord Stream 1 și 2, consolidând astfel eliminarea gazului rusesc din mixul energetic european. Pachetul extinde sancțiunile financiare prin includerea a 22 de instituții bancare rusești și interzicerea tranzacțiilor cu Fondul Rus de Investiții Directe, precum și adăugarea a peste 105 nave rusești pe lista neagră, totalizând peste 400 de vase sancționate și interzise în porturile europene. Măsurile vizează și limitarea accesului Rusiei la tehnologia avansată cu dublă utilizare și includ sancțiuni împotriva entităților din Rusia și alte țări implicate în sprijinirea complexului militar rus, precum și sancțiuni pentru registratorul de nave Rosneft și rafinăria Vadinar din India, legată de Rosneft, pentru a împiedica eludarea restricțiilor prin țări terțe. Adoptarea pachetului a fost întârziată de opoziția Slovaciei și Maltei, depășită după negocieri privind garanțiile pentru prețurile gazelor. Viceministrul rus de externe Aleksandr Grușko a declarat că volumul schimburilor comerciale dintre Rusia și UE a scăzut de la 60 miliarde de dolari anul trecut la aproximativ 40 miliarde în acest an, cu posibilitatea de a ajunge la zero, calificând relațiile drept un „război hibrid” și avertizând asupra posibilelor contramăsuri ale Moscovei. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a calificat sancțiunile drept unilaterale și ilegale, afirmând că Rusia s-a adaptat la viața sub sancțiuni și că acestea pot avea efecte negative și asupra țărilor care le susțin, în timp ce surse guvernamentale și comerciale rusești au minimalizat impactul restricțiilor asupra comerțului cu petrol. În paralel, Casa Albă a avertizat că Rusia va suporta taxe vamale și sancțiuni secundare dacă nu acceptă o încetare a focului, iar Germania și Marea Britanie continuă să furnizeze asistență militară Ucrainei, în contextul în care liderii europeni și americani subliniază necesitatea negocierilor de pace, iar Kremlinul respinge implicarea trupelor străine în conflict.