Valurile de căldură în Europa: accelerare, atribuţie umană şi impact asupra sănătăţii şi infrastructurii
Datele Copernicus şi analize pe perioada 1921–2021 arată că Europa se încălzeşte mai rapid decât alte regiuni şi că frecvenţa şi intensitatea valurilor de căldură s-au accentuat în ultimele trei decenii; actualizările analitice recente leagă explicit această intensificare de activitatea umană şi anticipează creşteri semnificative ale frecvenţei episoadelor de căldură până în 2100. O analiză de atribuire privind valul din mijlocul lunii iulie care a afectat Norvegia, Suedia şi Finlanda conclude că acel episod a fost cu aproximativ 2°C mai cald şi de cel puţin 10 ori mai probabil din cauza schimbărilor climatice cauzate de om. În Finlanda temperaturile au depăşit 30°C timp de 22 de zile consecutive, iar în partea norvegiană a Cercului Arctic au fost 13 zile peste 30°C, evenimente ce au provocat spitale supraaglomerate şi supraîncălzite, incendii de vegetaţie, înfloriri toxice de alge şi creşteri ale înecurilor. Cercetători de la Imperial College London estimează că astfel de valuri vor deveni de aproximativ cinci ori mai frecvente până în 2100 şi că probabilitatea perioadelor prelungite de căldură aproape s-a dublat faţă de 2018, cu riscuri sporite pentru sănătatea publică şi presiune asupra serviciilor medicale şi infrastructurii locale. Date naţionale şi regionale indică schimbări de sezon şi intensitate: Meteo France arată că, din 50 de valuri naţionale înregistrate din 1947, 33 au avut loc după anul 2000, valurile au început uneori mai devreme în sezon şi s-au prelungit până în septembrie, contribuind la prelungirea secetei în sudul continentului. Documentarea consecinţelor include valul din august 2003, asociat cu peste 70.000 de decese suplimentare în 16 ţări, valul din Rusia din 2010 cu circa 56.000 de decese raportate şi estimarea Inserm/ISGlobal din 2022 de aproximativ 60.000 de decese suplimentare în 35 de ţări europene. Valurile recente au stabilit recorduri de temperatură, printre care 48,8°C la Siracusa (Italia, 2021) şi maxime naţionale: Portugalia 47,3°C (2003), Spania 47,4°C (2021), Franţa 46,0°C (2019), Germania 41,2°C (2019) şi Regatul Unit 40,3°C (2022), iar astfel de episoade au afectat organizarea şi desfăşurarea unor evenimente majore, inclusiv Cupa Mondială de Rugby din 2023.
Surse (6)
Articole din presă despre acest subiect
Temperaturile extreme din Europa se înmulţesc şi se intensifică din cauza schimbărilor climatice, producând valuri de căldură mai frecvente, decese şi recorduri de temperatură.
Valurile de căldură din Europa s-au înmulțit și intensificat în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice, Europa încălzindu-se mai rapid decât alte regiuni, arată datele Copernicus.
Un studiu World Weather Attribution și cercetători de la Imperial College constată că valul de căldură din mijlocul lunii iulie din Norvegia, Suedia și Finlanda a fost cu aproximativ 2°C mai cald și de cel puțin 10 ori mai probabil din cauza schimbărilor climatice, provocând spitale supraaglomerate, incendii de vegetație, înfloriri toxice de alge și o creștere a înecurilor.
Cercetătorii avertizează că valul de căldură din iulie care a afectat țările nordice a fost puternic amplificat de arderea combustibililor fosili, fiind de circa 10 ori mai probabil și cu aproximativ 2°C mai intens, iar „nicio țară nu este în siguranță” în fața efectelor încălzirii globale.
Un val de căldură fără precedent a afectat în iulie 2025 țările nordice, înregistrând recorduri de temperatură și impacturi semnificative asupra sănătății, faunei şi infrastructurii, iar studiile atribuie o creştere semnificativă a probabilităţii şi intensităţii fenomenului arderii combustibililor fosili.
Un val de căldură în luna iulie a acestui an a lovit Norvegia, Suedia şi Finlanda, fiind amplificat de schimbările climatice şi provocând temperaturi-record, decese, perturbări în sistemul de sănătate şi impact asupra faunei şi comunităţilor indigene.