Martie 2025

Comisia Europeană a anunțat că, începând cu luna aprilie 2025, va reduce cotele de import pentru oțel, limitând cantitățile care pot fi aduse fără tarife în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Această măsură vizează o reducere de aproximativ 15% a importurilor de oțel, iar importurile care depășesc limitele cotelor vor fi supuse unei accize de 25%. De asemenea, statele membre nu vor mai putea redistribui cotelor neutilizate, ceea ce va sprijini producătorii de oțel din UE, stimulând investițiile în producția de oțel verde și creșterea ocupării forțate în sector.

Agenția ONU pentru HIV/SIDA (UNAIDS) a avertizat că, în absența restabilirii finanțării din partea Statelor Unite, ar putea apărea 2.000 de infectări noi zilnic, cu o posibilă creștere la 3.500, și o estimare de 6,3 milioane de decese suplimentare în următorii patru ani. Președintele american Donald Trump a suspendat majoritatea ajutoarelor externe către UNAIDS, iar directorul executiv Winnie Byanyima a subliniat impactul devastator al acestei întreruperi asupra persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. Tăierile de fonduri ar putea duce la colapsul serviciilor de sănătate legate de SIDA în multe țări, afectând nu doar țările cu venituri mici din Africa, ci și anumite populații din America Latină și Europa de Est. Byanyima a cerut SUA să revină asupra deciziilor sale, avertizând că multe țări ar putea rămâne fără medicamente esențiale pentru tratamentul HIV.

Ministerul de Interne din Bulgaria a inițiat o anchetă în urma unei erori apărute la extragerea loteriei de stat TOTO din 23 martie, când numărul câștigător a fost anunțat greșit din cauza unui set de mingi incorect. În urma acestui incident, toată conducerea Loteriei Naționale a fost demisă, iar ministrul Tineretului și Sportului, Ivan Peshev, a subliniat importanța transparenței și a încrederii publicului, anunțând o revizuire a operațiunilor loteriei. Ancheta vizează stabilirea dacă eroarea a fost rezultatul neglijenței sau al unei abateri intenționate, generând reacții politice și apeluri pentru o analiză detaliată a posibilelor suspiciuni de fraudă. Autoritățile au decis să repete extragerea pentru a asigura corectitudinea procesului.

René Obermann, președintele Consiliului de Supraveghere al Airbus, a declarat că Germania ar trebui să adopte arme nucleare tactice pentru a spori disuasiunea nucleară a Uniunii Europene, având în vedere desfășurarea de rachete balistice rusești în Kaliningrad, capabile să atingă Germania rapid. El a estimat că un atac rusesc asupra Europei ar putea avea loc în 2029 sau mai devreme, solicitând o guvernanță colectivă pentru o protecție comună. Obermann a subliniat importanța cooperării cu Franța și alți parteneri europeni, în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a exprimat disponibilitatea de a discuta despre extinderea disuasiunii nucleare, dar a reafirmat controlul exclusiv al Franței asupra arsenalului său. Aceste declarații vin pe fondul unui plan european de reînarmare anunțat de Ursula von der Leyen, în care multe țări își cresc bugetele pentru apărare, ca răspuns la amenințările percepute din partea Rusiei.

Victor Ponta, fost prim-ministru și candidat independent la președinția României, a fost invitat în emisiunea La Măruță pe 25 martie 2025, unde a discutat despre politică, alegeri și aspecte din viața sa personală. El a recunoscut că îi place vinul roșu și că dansează pe manele la petreceri, considerând că această activitate nu este un viciu, ci o practică comună, deși mulți nu o recunosc. Ponta a povestit despre prima sa întâlnire cu Traian Băsescu, subliniind contrastul dintre aprecierea inițială și atacul verbal pe care l-a primit ulterior. De asemenea, el a menționat că l-ar alege pe Emil Constantinescu ca pilot preferat și a făcut comentarii amuzante despre candidații la prezidențiale, atribuindu-le roluri de producători de emisiuni TV.

Astăzi, 25 martie 2025, vremea în România va fi diversificată, cu ploi și temperaturi variate. În Dobrogea și Bărăgan, se așteaptă vreme frumoasă, cu maxime de 25-26 de grade, în timp ce în Moldova sudică și nordul Munteniei, temperaturile vor ajunge la 24-25 de grade, dar se vor înregistra ploi de scurtă durată. În Transilvania și Maramureș, vremea va fi mohorâtă, cu averse și fenomene electrice, iar în București, se preconizează o zi caldă, cu temperaturi de până la 25 de grade, urmată de ploi nocturne. În zilele următoare, vremea va suferi schimbări semnificative, cu temperaturi mai calde decât în mod obișnuit, dar cu posibile scăderi ușoare ale temperaturilor maxime în anumite zone. Se așteaptă averse de ploaie însoțite de tunete și fulgere, iar în zonele montane înalte pot apărea și ninsori temporare. Conform prognozei ANM, în perioada 26 martie 2025, ora 8:00 – 27 martie 2025, ora 08:00, temperaturile diurne vor scădea în sud și sud-est, dar vor rămâne peste mediile multianuale, cu ploi extinse în regiunile sudice. De asemenea, directorul ANM a subliniat că, deși se așteaptă precipitații, seceta persistă în multe zone agricole, iar anul 2025 a început cu cantități de apă insuficiente. În săptămâna 24 - 31 martie 2025, temperaturile medii vor fi semnificativ mai ridicate decât normalul, în special în estul și sud-estul țării, cu precipitații excedentare, mai ales în zonele montane.

Biroul Electoral Central a anunțat modelul buletinelor de vot pentru alegerile prezidențiale programate pe 4 mai 2025, stabilind ordinea candidaților prin tragere la sorți efectuată pe 22 martie 2025. Primii șase candidați, în ordine, sunt George Simion, Crin Antonescu, Elena Lasconi, Cristian Terheș, Lavinia Șandru și Victor Ponta, urmați de alți cinci candidați pe pagina a doua. Campania electorală va începe pe 4 aprilie 2025 și se va încheia pe 3 mai, iar primul tur al scrutinului este programat pentru 4 mai, urmat de al doilea tur pe 18 mai. Machetele buletinelor de vot vor include opțiuni pentru votul din străinătate și prin corespondență.

Pe 25 martie 2025, Casa Albă a anunțat un acord de încetare a focului între SUA, Rusia și Ucraina, care include măsuri pentru asigurarea navigației sigure în Marea Neagră și interzicerea atacurilor asupra infrastructurii energetice din ambele țări. Acordul, care are o durată de 30 de zile, a fost convenit în urma negocierilor desfășurate în Arabia Saudită și prevede restabilirea accesului Rusiei pe piețele globale pentru exporturile de produse agricole și îngrășăminte. Ministrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, a confirmat că Ucraina va respecta armistițiul, dar a avertizat că orice mișcare a navelor militare rusești în afara estului Mării Negre va fi considerată o încălcare a acordului. De asemenea, Kremlinul a subliniat că aplicarea armistițiului depinde de ridicarea sancțiunilor impuse asupra băncilor rusești și a altor entități implicate în comerțul internațional. În ciuda acestui acord, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a exprimat rezerve cu privire la facilitarea accesului produselor agricole rusești pe piețele mondiale, considerând că aceasta ar slăbi sancțiunile. De asemenea, Rusia a continuat să lanseze atacuri asupra infrastructurii ucrainene, ceea ce a generat reacții negative din partea Ucrainei. În acest context, negocierile pentru o pace durabilă continuă, dar există îngrijorări cu privire la respectarea acordului și la manipulările posibile din partea Rusiei.

Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a anunțat deschiderea unei misiuni de observare a alegerilor prezidențiale din România, programate pentru 4 mai 2025, în urma unei invitații oficiale din partea autorităților române. Misiunea, condusă de Eoghan Murphy, va include 13 experți internaționali și 22 de observatori pe termen lung, care vor începe activitatea pe 2 aprilie. Aceștia vor evalua desfășurarea alegerilor în conformitate cu angajamentele OSCE și standardele internaționale, monitorizând campania electorală, activitatea administrației electorale și soluționarea disputelor. Un raport intermediar va fi publicat cu două săptămâni înainte de alegeri, iar concluziile preliminare vor fi prezentate a doua zi după scrutin.

Președintele Donald Trump a anunțat că, începând cu 2 aprilie 2025, Statele Unite vor impune taxe vamale de 25% asupra oricărei țări care achiziționează petrol sau gaze din Venezuela, măsură justificată prin activitățile infracționale ale guvernului de la Caracas și prin influxul de migranți clandestini. Această decizie vizează în special țări precum China, care a cumpărat 68% din petrolul exportat de Venezuela în 2023. Trump a suspendat, de asemenea, o licență pentru compania Chevron, acuzându-l pe președintele Maduro de lipsa progreselor în reformele electorale. Deși Statele Unite impun sancțiuni Venezuelei, acestea au importat 8,6 milioane de barili de petrol din această țară în ianuarie. Christine Lagarde, președintele BCE, a avertizat că aceste taxe vor afecta creșterea economică a zonei euro și vor amplifica incertitudinea în comerțul global, iar Comisia Europeană a amânat aplicarea contramăsurilor față de taxele impuse de SUA asupra oțelului și aluminiului.

Pe 27 martie 2025, Emmanuel Macron va găzdui un summit dedicat 'păcii și securității pentru Ucraina', la care vor participa peste 20 de lideri, inclusiv președintele interimar al României, Ilie Bolojan. Summitul va aborda implementarea 'garanțiilor de securitate' pentru Ucraina și va discuta despre sprijinul militar pe termen scurt, precum și despre crearea unei armate ucrainene durabile. În pregătirea acestui eveniment, Macron s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reafirmând angajamentul Franței de a susține militar și financiar Ucraina. De asemenea, Casa Albă a anunțat un acord parțial pentru un armistițiu la Marea Neagră, dar președinția franceză a subliniat că aceste măsuri sunt insuficiente fără angajamente verificabile din partea Rusiei. În ultimele zile, tensiunile au crescut, cu acuzații reciproce între Rusia și Ucraina privind sabotarea acordului de armistițiu, iar Macron a subliniat necesitatea unor angajamente solide din partea Moscovei pentru a asigura o pace durabilă.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că contractul pentru proiectarea și execuția primului lot de 33 km al Autostrăzii Moldovei, sectorul Pașcani-Suceava, a fost câștigat de asocierea formată din SA&PE CONSTRUCT S.R.L., SPEDITION UMB S.R.L. și TEHNOSTRADE S.R.L., pentru suma de 3,06 miliarde de lei (fără TVA). Durata estimată pentru finalizarea lucrărilor este de 30 de luni, incluzând 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Proiectul, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, va include construcția mai multor viaducte, parcări și noduri rutiere, toate dotate cu stații de încărcare pentru vehicule electrice. Semnarea contractului este așteptată în termen de 10 zile, cu condiția să nu fie depuse contestații. De asemenea, se estimează că întreaga autostradă de la București la Pașcani va fi funcțională până la finalul anului 2026. În prezent, Autostrada Moldovei A7 este 27% în exploatare, 50% în execuție și 23% pe hârtie.

Conducerea Complexului Energetic Valea Jiului a decis să reducă cu 33% numărul funcțiilor de conducere, ceea ce va duce la desființarea a 26 de posturi din cele 84 existente, în urma unor ședințe ale Consiliului de Administrație desfășurate pe 19 și 20 martie 2025. Această măsură are ca scop eficientizarea cheltuielilor, estimându-se o economie de până la 7 milioane de lei până în 2032. Ministerul Energiei a subliniat că aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității financiare a companiei, fără a afecta personalul operativ esențial pentru funcționarea centralei Paroșeni și a minelor de cărbune. De asemenea, s-au dispus măsuri suplimentare pentru reducerea cheltuielilor cu 20%.

Andrew și Tristan Tate au revenit în România pe 21 martie 2025, sub măsura controlului judiciar, după ce au fost plecați în SUA. Aceștia sunt cercetați de DIICOT pentru trafic de persoane, acte sexuale cu minori, spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat. Pe 24 martie, Andrew Tate a fost filmat conducând cu 150 km/h pe drumurile publice din București, incident care a atras atenția poliției, care a inițiat verificări, deși nu au fost luate măsuri imediate împotriva lui. Frații Tate au fost obligați să semneze un document de control judiciar la Poliția Voluntari, asociat cu costul cursei private care i-a adus în țară. În urma anchetei, 16 mașini de lux le-au fost confiscate, iar interdicția de a părăsi România a fost ridicată.

Uzina Dacia de la Mioveni a început producția noului model Bigster, un SUV din segmentul C, care va fi disponibil în showroom-uri din România începând cu 10 aprilie 2025. Modelul a generat deja peste 1.200 de comenzi, majoritatea fiind echipări de top, inclusiv versiuni hibride. Producția uzinei este de 1.357 de vehicule pe zi, cu o capacitate de 65 de vehicule pe oră, iar 90-92% din producție este destinată exportului. Dacia a înregistrat o creștere a vânzărilor de 1,6% în Europa în februarie 2025, consolidând cota de piață a producătorului la 4,9%. Bigster va oferi motoare mild hybrid și full hybrid, având capacitatea de a funcționa 100% electric în zonele urbane. Dacia a investit 340 de milioane de euro în modernizarea uzinei pentru a susține producția acestui model, care ar putea readuce cifra anuală de producție la 350.000 de mașini.

Romică Păduraru, subofițer la Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, a descoperit un topor ceremonial vechi de aproximativ 4.000 de ani în Pădurea Gorovei, asociat cu Cultura Cucuteni, cea mai veche civilizație din Europa. Artefactul, realizat din aramă și bine conservat, a fost găsit la o adâncime de 40 de centimetri și are o lungime de circa 25 de centimetri. Este considerat un simbol al puterii în comunitățile neolitice și a fost utilizat în ceremonii magico-religioase. Jandarmul a predat artefactul Direcției Județene de Cultură Botoșani pentru expertizare, subliniind importanța respectării legislației în domeniul patrimoniului cultural. Această descoperire evidențiază complexitatea și rafinamentul Culturii Cucuteni, care a existat între 5800-3200 î.Hr., și contribuie la îmbogățirea cunoașterii despre trecutul României.

Pe 26 martie 2025, se va desfășura meciul de retur dintre Olympique Lyon și Bayern München, cu Lyon având un avantaj de 2-0 din tur. La acest meci, UEFA a desemnat-o pe Iuliana Demetrescu ca arbitru, iar în camera VAR vor fi prezenți oficialii români Cătălin Popa și Cristina Trandafir. Tot în aceeași zi, Arsenal va întâlni Real Madrid, iar pe 27 martie, se vor juca alte două meciuri importante: Barcelona contra Wolfsburg și Chelsea împotriva Manchester City, ambele cu rezultate favorabile din tur.

Pe 25 martie 2025, prefectul Altfatter Tamás a convocat o ședință a Centrului Local de Combatere a Bolilor (CLCB) în urma confirmării unui focar de pestă porcină africană (PPA) în localitatea Căuaș, județul Satu Mare. CLCB a adoptat Decizia nr. 6/2025, stabilind o zonă de protecție de 3 km și o zonă de supraveghere de 10 km în jurul focarului, măsuri esențiale pentru protejarea fermelor de porci din zonă. Aceste măsuri impun reguli stricte de igienă și control al mișcării animalelor, având în vedere concentrarea mare de ferme de porci din regiune. Prefectul a subliniat importanța respectării acestor măsuri pentru a limita impactul economic al bolii asupra micilor fermieri și exploatațiilor industriale.

Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane din Europa, a tras un semnal de alarmă privind riscurile unei căderi a Ucrainei, subliniind că un acord defavorabil ar putea genera un val de refugiați în România, Polonia și Germania, afectând stabilitatea regională. El a avertizat că Rusia ar putea extinde agresiunea asupra României și Republicii Moldova, având deja un comportament agresiv în zonă. Hodges a subliniat importanța sprijinului european pentru Ucraina, menționând că, în absența acestuia, România va continua să fie o țintă strategică pentru Rusia. De asemenea, el a îndemnat liderii români să prioritizeze interesele naționale și să câștige încrederea cetățenilor, având în vedere influențele externe care amenință stabilitatea regiunii. În concluzie, Hodges a subliniat că Europa va suporta consecințele unui acord prost, inclusiv o criză de refugiați și o amenințare directă din partea Rusiei.

Pe 25 martie 2025, ministrul Apărării Naționale din România, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles, unde au discutat despre provocările de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul pentru Ucraina și măsurile de descurajare și apărare pe Flancul Estic al Alianței. Tîlvăr a subliniat importanța unității și a viziunii strategice, evidențiind angajamentele României de a aloca peste 2% din PIB pentru apărare în 2024 și 2025. În contextul unui climat geopolitic instabil, el a afirmat că Europa trebuie să devină mai activă în apărarea sa, subliniind atașamentul față de Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. De asemenea, s-a discutat despre contribuțiile României la securitatea regională, inclusiv participarea la exerciții multinaționale și sprijinul acordat Republicii Moldova. Această întâlnire are loc înainte de Summitul NATO de la Haga din iunie 2025, unde se așteaptă să se abordeze aceste teme esențiale.

Conform unui studiu recent al Institutului Național de Statistică, prețurile produselor agricole au crescut cu 7,48% în ianuarie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu o contribuție semnificativă de 8,1 puncte procentuale din partea produselor vegetale. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la floarea soarelui (+31,04%) și varză de toamnă (+29,71%). Prețurile legumelor românești au atins un nivel record, roșiile costând 70 lei pe kilogram, iar castraveții 40 lei pe kilogram. În contrast, produsele animale au înregistrat o scădere medie de 2,17%, cu o ieftinire notabilă la carnea de porcine (-15,18%). Coșul de cumpărături în piețele din București a crescut de la 55,84 lei la 61,77 lei, cu 6 lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar unele produse de origine animală, precum laptele de vacă și carnea de ovine, s-au scumpit.

Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe, a declarat că Rusia nu poate învinge Ucraina de una singură, dar utilizarea potențialului industrial și militar al Ucrainei ar putea schimba raportul de forțe. El a subliniat necesitatea pregătirii pentru o posibilă agresiune extinsă din partea Rusiei până la sfârșitul deceniului, avertizând că o capitulare a Ucrainei ar putea permite Rusiei să își extindă agresiunea. Sikorski a menționat negocierile în curs din Arabia Saudită, sperând la o încetare a focului, dar a reafirmat că Ucraina nu este o victimă pasivă și beneficiază de sprijinul aliaților săi, inclusiv Uniunea Europeană și Polonia. De asemenea, el a accentuat importanța ca Ucraina să rămână o națiune suverană, capabilă să își aleagă liderii și să decidă integrarea în organizațiile internaționale.

În februarie 2025, Tesla a înregistrat o scădere a vânzărilor de 42,6% în Europa, având o cotă de piaţă de doar 1,8%, comparativ cu 2,8% în aceeaşi lună a anului precedent. În contrast, vânzările de vehicule electrice pe baterii au crescut cu 26,1%, iar vehiculele electrificate au reprezentat 58,4% din toate înmatriculările. Scăderea Tesla este atribuită intensificării concurenţei, îmbătrânirii gamei de modele, precum și implicării lui Elon Musk în controverse politice, care au generat reacții negative și cereri de boicot. Compania se pregătește să lanseze o versiune modernizată a SUV-ului Model Y, dar analiștii rămân sceptici cu privire la capacitatea sa de a-și recâștiga poziția de lider pe piaţa europeană.

Marți, 25 martie 2025, în jurul orei 14:20, un accident rutier a avut loc pe șoseaua Bucium din municipiul Iași, implicând două autoturisme. Accidentul a rezultat în rănirea unei femei de aproximativ 30 de ani și a doi copii, un băiat și o fată, fiecare având în jur de 4 ani. La fața locului au intervenit echipaje de pompieri și ambulanțe, iar victimele au fost evaluate medical și transportate la spital pentru îngrijiri medicale. În total, șase persoane s-au autoevacuat din vehiculele implicate.

Pe 25 martie 2025, poliția din Buzău a fost alertată cu privire la descoperirea cadavrului unui bărbat de 71 de ani, fost angajat al Ministerului Apărării Naționale, în locuința sa de vacanță din Cozieni. La fața locului, autoritățile au constatat că bărbatul prezenta leziuni prin împușcare, incompatibile cu viața, și nu au găsit urme de violență. În urma acestor constatări, anchetatorii iau în considerare ipoteza sinuciderii. O echipă complexă de polițiști a fost constituită pentru a analiza cazul și a clarifica circumstanțele decesului, cercetările fiind în curs de desfășurare.

Pe 25 martie 2025, Slovacia a instituit stare de urgență sanitară la nivel național din cauza unor noi focare de febră aftoasă, extinzând măsurile inițiale care erau în vigoare doar regional. Epidemia a afectat aproximativ 2.800 de bovine, iar pagubele sunt estimate la zece milioane de euro. Premierul Robert Fico a subliniat importanța refacerii șeptelului și a asigurării fluxului de produse lactate și carne de calitate, anunțând măsuri de sprijin pentru crescătorii de bovine. Autoritățile au suspendat comercializarea produselor din carne de vită pentru a preveni răspândirea epidemiei în Polonia și suspectează că virusul ar putea proveni din Ungaria, unde au fost raportate focare recente.

Tribunalul districtului Tokyo a emis marți un ordin de dizolvare a Bisericii Unificării, cunoscută și sub numele de 'Moonies', ca urmare a unei anchete guvernamentale care a investigat abuzurile și practicile financiare ale organizației. Decizia a fost influențată de asasinarea fostului prim-ministru Shinzo Abe în 2022, care a scos la iveală legături între biserică și Partidul Liberal Democrat, precum și de plângerile a peste 170 de victime care au relatat despre manipularea adepților pentru donații excesive. Deși Biserica va pierde statutul de scutire de taxe și va trebui să-și lichideze activele, aceasta a anunțat intenția de a contesta decizia. Aproximativ 200 de foști membri au solicitat despăgubiri de 5,7 miliarde de yeni, afirmând că au fost constrânși să contribuie financiar.

Într-un interviu din 25 martie 2025, premierul Marcel Ciolacu a declarat că Partidul Național Liberal a ales să nu colaboreze pentru un candidat comun la alegerile prezidențiale, contrar unei înțelegeri anterioare. Această decizie a generat conflicte politice și a afectat stabilitatea alianței PSD-PNL, esențială în contextul crizelor recente. Ciolacu a criticat gestionarea relației de către liberali, subliniind că aceștia au optat pentru o competiție electorală marcată de atacuri publice. De asemenea, el a evidențiat realizările guvernului, inclusiv investițiile semnificative din România, menționând că nu au existat scandaluri interne în cadrul guvernului.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a anunțat intenția de a propune schimbarea lui Emil Hurezeanu din funcția de ministru de Externe, argumentând că acesta nu se aliniază dinamicii necesare în relația cu Statele Unite și este un diplomat de modă veche. Ciolacu a subliniat importanța unei noi abordări diplomatice, care să implice contacte mai directe cu SUA, și a menționat posibilitatea schimbării ambasadorului României în SUA, Andrei Muraru. De asemenea, premierul a exprimat nemulțumiri față de Hurezeanu, sugerând că acesta ar trebui să consulte prim-ministrul înainte de a face declarații publice, avertizând că lipsa consultării ar putea duce la demiterea sa.

Jean-Noel Barrot, ministrul francez de externe, a subliniat că amenințarea unei agresiuni ruse în Europa nu este teoretică, evidențiind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România din decembrie 2024 din cauza interferențelor rusești. Barrot a respins comentariile emisarului american Steve Witkoff, care a minimizat riscurile, afirmând că Rusia alocă 10% din PIB-ul său pentru apărare, ceea ce reflectă o agresivitate extinsă în Europa, inclusiv prin campanii de dezinformare și acte de sabotaj. În acest context, Uniunea Europeană a aprobat un plan de mobilizare a 800 miliarde de euro pentru a întări securitatea pe continent și a sprijini Ucraina, în fața escaladării tensiunilor din regiune.

Marcel Ciolacu, premierul României, a declarat că și-ar fi dorit ca Călin Georgescu să participe la alegerile prezidențiale, considerându-l un candidat autentic cu un mesaj original, în contrast cu alți candidați care îi copiază ideile. Aceste declarații vin după ce Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Georgescu, iar acesta a contestat decizia la Curtea Constituțională fără succes. Ciolacu a evocat problemele legate de anularea alegerilor, menționând influențe penale și cerând explicații din partea fostului președinte Klaus Iohannis, care ar fi trebuit să ofere informații relevante având în vedere rolul său în CSAT. Premierul a subliniat importanța transparenței și a adevărului în procesul electoral, evitând să comenteze deciziile Curții Constituționale, dar insistând asupra necesității clarificării situației de către instituțiile competente.

Recalcularea pensiilor în România, care a început pe 1 septembrie 2024, se confruntă cu întârzieri majore din cauza problemelor tehnice ale sistemului informatic al Casei Naționale de Pensii. Deși procesul ar fi trebuit să fie finalizat în martie 2025, autoritățile estimează acum că banii ar putea ajunge la beneficiari în aprilie sau mai, cu riscul de a fi amânați până în iunie. Marea Recalculare vizează pensionarii cu venituri suplimentare nepermanente, iar majorările estimate se situează între 100 și 250 de lei, însă nu toți pensionarii vor beneficia de creșteri semnificative. În plus, Mica Recalculare, care se va desfășura în aprilie 2025, va include toți pensionarii care au muncit înainte de 2001, cu o creștere estimată de 7-10%, dar fără fonduri suficiente alocate în buget, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viabilității acestor măriri. Situația a generat nemulțumiri în rândul seniorilor, unii dintre ei amenințând cu greva foamei pentru a atrage atenția asupra problemelor financiare.

Pe 25 martie 2025, plenul comun al Parlamentului României a adoptat o modificare a Statutului senatorilor și deputaților, majorând amenzile pentru absențele nemotivate de la 1% la 5% din indemnizația brută, ceea ce se traduce printr-o penalizare de 936 de lei pentru fiecare zi de absență nejustificată. Această măsură a fost susținută de inițiatori ca o modalitate de a spori responsabilitatea și disciplina în rândul parlamentarilor, în contextul unei greve parlamentare. De asemenea, absențele pot fi motivate de liderul de grup al partidului la finalul lunii. În urma acestei decizii, plenul Camerei Deputaților a adoptat, pe 26 martie 2025, o modificare a regulamentului care corelează sancțiunile cu Statutul parlamentarilor, stabilind că deputații care nu participă la activitățile parlamentare fără justificare vor fi considerați absenți nemotivați. Consiliul Legislativ a avertizat că modificarea nu poate fi realizată prin lege, subliniind că afectează autonomia regulamentară a celor două Camere, dar măsura a fost totuși implementată.

În noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie 2025, România va trece oficial la ora de vară, ora 3:00 devenind ora 4:00, ceea ce va duce la pierderea unei ore de somn și va face ca duminică să fie cea mai scurtă zi din an. Această schimbare, care a fost subiect de dezbatere în ultimii ani, este contestată de Parlamentul European, care recomandă renunțarea la schemele orare, invocând că motivele economiei de energie nu mai sunt relevante. Studiile recente sugerează că schimbarea orei nu aduce economii energetice și poate avea efecte negative asupra sănătății și siguranței rutiere. Specialiștii avertizează că ajustarea bruscă a orei poate perturba rutina de somn a copiilor, afectându-le atenția și apetitul, și recomandă părinților să ajusteze treptat ora de culcare a copiilor cu câteva zile înainte de schimbare.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că, din cele 6.496 cereri de vot prin corespondență depuse de românii din străinătate pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, 6.085 au fost validate conform legii. Perioada de înscriere pentru votul prin corespondență s-a încheiat pe 20 martie 2025, iar cetățenii români din străinătate au avut posibilitatea de a se înregistra pentru votul la secțiile de votare până pe 4 martie 2025, cu 2.611 aplicații depuse, dintre care 2.238 au fost acceptate. AEP a subliniat că alegătorii pot vota la orice secție din străinătate, fără a fi necesară înregistrarea pe portalul www.votstrainatate.ro, exceptând cazurile de vot prin corespondență sau înființarea secțiilor de votare în localitățile cu cel puțin 100 de alegători.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis pe 25 martie 2025 că Grecia a încălcat dreptul la viață al lui Ameer Mokhlas, un minor irakian, care a fost împușcat de garda de coastă în timpul unei operațiuni de interceptare a migranților în 2015, în apropierea insulei Symi. Instanța a constatat că ancheta autorităților grecești a fost insuficientă, având lacune semnificative care au afectat stabilirea circumstanțelor decesului și sancționarea persoanelor responsabile. CEDO a subliniat că forțele de ordine nu au evaluat riscurile pentru ceilalți pasageri înainte de a deschide focul. Grecia va trebui să plătească 80.000 de euro despăgubiri morale tatălui victimei.