Martie 2025

Fundașul englez Trent Alexander-Arnold, de la Liverpool, a semnat un contract cu Real Madrid, urmând să se alăture echipei spaniole din vară, după ce devine liber de contract la finalul sezonului. Acordul este pe cinci ani, iar jucătorul va câștiga peste 285.000 de dolari pe săptămână. Alexander-Arnold, care a debutat la Liverpool în 2016 și a câștigat numeroase trofee cu clubul, este unul dintre cei trei jucători care își încheie contractele cu echipa în iulie, alături de Mohamed Salah și Virgil van Dijk. Deși are un contract cu Liverpool până la finalul acestui sezon, discuțiile pentru prelungirea acestuia nu au avut succes, iar clubul va pierde un jucător cheie fără a primi despăgubiri, după ce a respins o ofertă de 20 de milioane de euro în iarnă.

Vlad Pascu, condamnat pe 31 ianuarie 2025 la zece ani de închisoare pentru ucidere din culpă și conducere sub influența substanțelor interzise, a solicitat pe 25 martie 2025 revocarea măsurii arestului preventiv la Curtea de Apel Constanța. Avocatul său, Alin Trandafirescu, a contestat legalitatea prelungirii arestului, susținând că aceasta a fost decisă fără a lua în considerare concluziile apărării și că ultima verificare a avut loc pe 30 decembrie 2024. Curtea a amânat pronunțarea pentru 27 martie 2025, lăsând deschisă posibilitatea revocării măsurii arestului preventiv. Pascu a fost implicat într-un accident rutier pe 19 august 2023, soldat cu moartea a două persoane și rănirea altor trei, fiind găsit ulterior sub influența substanțelor interzise. Instanța a dispus, de asemenea, plata de daune morale de peste 1,7 milioane de euro către familiile victimelor accidentului.

Ministerul Finanțelor a planificat pentru luna martie 2025 împrumuturi totale de 8,24 miliarde RON, incluzând 7,4 miliarde RON de la bănci comerciale și 840 milioane RON din sesiuni suplimentare de oferte necompetitive. Această sumă este cu 200 milioane RON mai mare decât cea programată pentru februarie 2025, care era de 8,04 miliarde RON. Fondurile vor fi utilizate pentru refinanțarea datoriei publice și acoperirea deficitului bugetar. Pe 25 martie 2025, Ministerul a împrumutat 90 de milioane RON de la bănci, după ce a atras 2,11 miliarde RON printr-o emisiune de obligațiuni de stat cu o maturitate de 16 luni și un randament mediu de 6,83% pe an. Licitația inițială a avut loc pe 24 martie 2025, când Ministerul a emis obligațiuni cu o valoare nominală de 600 milioane RON, atrăgând subscrieri de aproximativ 3,255 miliarde RON.

România a solicitat o plată de 2 miliarde de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având 68 din cele 74 de jaloane evaluate pozitiv. Totuși, Comisia Europeană a activat procedura de suspendare a plăților din cauza neîndeplinirii jalonului 215, referitor la reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, și a altor cinci jaloane, inclusiv investiții în infrastructura feroviară. România are la dispoziție o lună pentru a răspunde observațiilor Comisiei, iar în cazul în care evaluarea rămâne neschimbată, va avea șase luni pentru a remedia deficiențele. Deși plățile pentru jaloanele deja îndeplinite vor continua, neîndeplinirea acestor obiective ar putea afecta grav finanțarea planului, estimat la 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde sunt granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Guvernul României a decis recent să majoreze pensiile speciale, ceea ce complică și mai mult situația, având în vedere cerințele Comisiei Europene.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a acuzat primarul general Nicușor Dan de blocarea deliberată a lucrărilor de refacere a Planșeului Unirii, subliniind că avizul necesar a fost nesemnat din ianuarie 2025, deși a fost redactat de specialiști încă din noiembrie 2024. Băluță a anunțat că Primăria Sector 4 va acționa în instanță pentru a-l obliga pe Dan să semneze avizul, cu primul termen de judecată programat pentru 27 mai 2025. De asemenea, el a intentat o plângere penală împotriva lui Dan pentru abuz în serviciu și neglijență, acuzându-l că refuză să permită derularea lucrărilor, expunând orașul la riscuri crescânde. Proiectul beneficiază de o finanțare de aproape 800 de milioane de lei și este considerat urgent, având în vedere starea precară a planșeului, care reprezintă un risc pentru siguranța circulației. Băluță a criticat, de asemenea, stilul de conducere al lui Dan, comparându-l cu personaje din filmele lui Quentin Tarantino, și a subliniat impactul negativ al acțiunilor acestuia asupra cetățenilor, inclusiv un incident recent în care buldozerele au rănit doi oameni.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție din Alba Iulia au trimis în judecată un executor judecătoresc, Camelia Răducanu, și trei avocați, acuzați de abuz în serviciu, după ce au pus în executare silită 30 de creanțe fără respectarea normelor legale, provocând un prejudiciu total de 7.861.170 lei între 2016 și 2020. Aceștia sunt acuzați că au executat creanțe de zeci sau sute de ori mai mari decât valoarea reală, prejudiciind patru bănci și două instituții financiare nebancare. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Alba Iulia, unde se propune menținerea măsurilor preventive și asigurătorii asupra bunurilor inculpaților, iar etapa actuală a procesului penal marchează finalizarea anchetei, fără a prejudeca soluția finală a instanței.

Scriitorul român Mircea Cărtărescu va începe un turneu de promovare a romanului său „Theodoros” în cadrul Târgului de Carte de la Leipzig, programat pentru perioada 2-5 aprilie 2025. Cărtărescu va participa la discuții în orașele Leipzig, Berlin, Köln și Stuttgart, alături de traducătorul său, Ernest Wichner. De asemenea, Ioana Nicolaie va prezenta romanul său „Drumul spre Soare-Rasare” pe 1 aprilie și va coordona un atelier de scriere pentru copii la Stuttgart pe 5 aprilie. Târgul va reuni 21 de invitați din România, Republica Moldova, Germania, Austria și Ucraina, inclusiv scriitoarea germană Dagmar Dusil, care va prezenta romanul său „Secretul sunetelor mute” la Berlin. Participarea României este organizată de Ministerul Culturii în colaborare cu diverse instituții culturale și edituri.

Pe 29 martie 2025, o eclipsă parțială de Soare va putea fi observată în vestul și nord-vestul României, cu o acoperire maximă de 0,84% în apropierea orașului Satu Mare, unde fenomenul va dura aproximativ 39 de minute. Eclipsa va începe în jurul orei 13:00, atingând maximul la 13:20 și terminându-se la 13:40. Vor putea fi observate maximele eclipsei în orașe precum Timișoara, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Baia Mare și Satu Mare. Observatorul Astronomic 'Amiral Vasile Urseanu' recomandă utilizarea filtrelor de sudură sau a ochelarilor de eclipsă pentru a viziona fenomenul în siguranță, subliniind riscurile de orbire în cazul utilizării instrumentelor astronomice fără protecție adecvată. De asemenea, în săptămâna 24-30 martie, în București, vor putea fi observate planetele Jupiter, Marte și Venus în diferite momente ale zilei. După acest eveniment, următoarea eclipsă totală vizibilă din România va avea loc pe 3 septembrie 2081.

În cadrul audierii la Comisia economică şi monetară, europarlamentarul bulgar Tsvetelina Penkova a solicitat detalii de la președintele BCE, Christine Lagarde, despre sprijinul instituției pentru aderarea Bulgariei la zona euro. Lagarde a exprimat optimism cu privire la progresele Bulgariei, subliniind importanța stabilității economice și a eforturilor de combatere a spălării banilor. Penkova a evidențiat rezultatele pozitive ale reformelor economice din țară, menționând că inflația îndeplinește criteriile necesare pentru adoptarea euro. De asemenea, ea a subliniat necesitatea unei strategii de comunicare clare pentru a informa cetățenii despre procesul de integrare, iar BCE va oferi suport tehnic pentru a facilita continuarea acestui demers.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) din România a reacționat la afirmațiile lui Elon Musk privind cenzura, subliniind că România se angajează într-un război informațional cu Rusia pentru a preveni amestecul în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Pavel Popescu, vicepreședintele ANCOM, a evidențiat rolul crucial al țării în reglementarea discursului online, în special în contextul aplicării Legii serviciilor digitale a Uniunii Europene. El a menționat că Musk ar trebui să fie recunoscător pentru testele efectuate de Starlink în România, având aprobarea ANCOM, și a sugerat că antreprenorul ar trebui să colaboreze direct cu autoritățile române, criticând modul în care a abordat ANCOM.

O investigație realizată de The Sunday Times a descoperit o schemă de fraudă în care studenți fictivi, inclusiv cetățeni români, s-ar fi înscris la universități din Marea Britanie pentru a accesa împrumuturi guvernamentale, estimându-se că fraudă ar putea ajunge la sute de milioane de lire sterline. Numărul cererilor de împrumuturi din partea românilor a crescut semnificativ, de la 5.000 în 2015-2016 la 84.000 în 2023-2024, în timp ce alte naționalități din UE au înregistrat cifre mult mai mici. Autoritățile române nu au primit solicitări oficiale legate de acest caz, iar Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a declarat că nu a fost contactat de autoritățile britanice sau de românii implicați. Ancheta britanică investighează posibile legături cu rețele internaționale de crimă organizată și furt de identitate. Scandalul evidențiază o breșă în sistemul universitar britanic, unde universitățile au permis admiterea studenților fără cunoștințe adecvate de limbă și au închis ochii la abandonuri, fiind văzute ca complici în această situație.

Andrew Tate a fost filmat pe 24 martie 2025 conducând un supercar Koenigsegg Jesko cu o viteză de 150 km/h pe străzile din București, incident care a atras atenția poliției și a dus la inițierea unei anchete. Autoritățile au demarat verificări pentru a identifica vehiculul și circumstanțele incidentului, după ce au primit două petiții de la cetățeni. Mașina, evaluată la 5 milioane de euro, a suferit o pană după ce a lovit o denivelare, necesitând transport cu platforma. Frații Tate, care se află sub control judiciar pentru acuzații de trafic de persoane și alte infracțiuni, au revenit recent din SUA și au declarat că nu au de ce să fugă. În aceeași zi, ei au semnat controlul judiciar la Poliția Voluntari, având interdicția de a părăsi țara ridicată. Andrew Tate a postat un videoclip pe rețeaua X, în care se laudă că este singurul bărbat care a condus un Koenigsegg Jesko în România, ceea ce a generat reacții din partea autorităților. Deși poliția a început proceduri de identificare a conducătorului auto din filmare, până în prezent nu au fost luate măsuri împotriva lui Tate.

Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au convenit asupra introducerii permisului de conducere digital, care va fi disponibil pe telefonul mobil și va avea aceeași valoare juridică ca permisul fizic, cel târziu până la sfârșitul anului 2030. Acest permis va fi valabil timp de 15 ani și va necesita o perioadă de probă de cel puțin doi ani pentru noii conducători auto, cu reguli stricte privind conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor. Statele membre vor decide dacă vor impune un examen medical sau o autoevaluare pentru obținerea permisului. În 2024, Uniunea Europeană a înregistrat 19.800 de decese în accidente rutiere, cu România având una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate. De asemenea, un nou sistem de sancționare a infracțiunilor rutiere grave va permite suspendarea permiselor de conducere în întreaga Uniune Europeană pentru șoferii care comit infracțiuni precum conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor, depășirea cu peste 50 km/h a limitei de viteză sau implicarea în accidente mortale. Implementarea acestor măsuri va dura între 2 și 4 ani, cu termenul final de implementare stabilit pentru 2029.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a evidențiat, în cadrul bilanțului Instanței Supreme pe 2024, importanța încrederii cetățenilor în justiție pentru stabilitatea democrației românești. El a subliniat provocările cu care se confruntă magistrații, inclusiv instabilitatea legislativă și volumul mare de dosare, menționând că accesul la justiție este îngreunat de durata excesivă a procedurilor legale și de deficitul de personal. Bolojan a insistat asupra necesității unei justiții moderne și eficiente, care să protejeze drepturile fundamentale ale cetățenilor, cerând voință politică și profesionalism pentru a aborda aceste probleme sistemice. De asemenea, el a subliniat importanța integrității magistraților și a propus modernizarea infrastructurii judiciare, inclusiv digitalizarea proceselor, pentru a reduce birocrația și a simplifica accesul la justiție.

La Paris, liderii politici din Europa Centrală s-au reunit pentru a adopta o 'Declarație Comună' care vizează confiscarea activelor rusești, având ca scop sprijinirea Ucrainei și accelerarea integrării acesteia în Uniunea Europeană. Summitul, organizat de fostul premier francez și președinta grupului Renew din Parlamentul European, Valérie Hayer, a reunit reprezentanți din 21 de țări și a abordat teme precum reînarmarea Europei și consolidarea securității în contextul tensiunilor geopolitice. Gabriel Attal, președintele Partidului Renaissance, a subliniat că stabilitatea financiară a Uniunii Europene este mai amenințată de o victorie a Rusiei decât de confiscarea activelor, evidențiind importanța acestei măsuri pentru reducerea poverii financiare asupra contribuabililor europeni.

În săptămâna 24 - 31 martie 2025, România va experimenta temperaturi medii semnificativ mai ridicate decât normalul, în special în estul, sud-estul și centrul țării, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Deși se așteaptă precipitații excedentare în majoritatea regiunilor, vestul țării va avea valori pluviometrice normale. Directorul ANM, Elena Mateescu, a subliniat că, în ciuda precipitațiilor prognozate, seceta persistă în multe zone agricole, iar anul 2025 a început cu cantități de apă insuficiente. În perioada 26-27 martie, se preconizează o scădere a temperaturilor diurne în sud și sud-est, dar acestea vor rămâne totuși peste mediile multianuale, cu ploi extinse în regiunile sudice. Meteorologii estimează că, pe măsură ce primăvara avansează, temperaturile vor continua să crească, iar precipitațiile vor deveni mai frecvente, aspect esențial pentru un an agricol favorabil. Evenimentele recente dedicate Zilei Mondiale a Apei și Zilei Mondiale a Meteorologiei au subliniat importanța gestionării resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice.

Partidul AUR a anunțat depunerea unor moțiuni simple în Parlament împotriva ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, acuzându-l de intimidarea cetățenilor, în special în contextul arestării unor influenceri și a intervențiilor poliției. Mihai Enache, liderul AUR, a subliniat că acțiunile recente ale poliției nu reflectă o justiție corectă și a criticat modul în care Predoiu gestionează problemele legate de exprimarea opiniilor politice. Predoiu a răspuns că nu coordonează anchete și că toate măsurile din cazul Bogdan Peșchir sunt gestionate de procuror, considerând moțiunea un exercițiu democratic la care va răspunde în Parlament. De asemenea, AUR a anunțat intenția de a depune o moțiune simplă și împotriva ministrului Energiei, Sebastian Burduja, acuzându-l de o politică ineficientă în domeniul energetic și de lipsa de progrese în proiectele energetice.

Comisia Europeană a aprobat recent o investiție de 615 milioane de euro pentru trei proiecte strategice în România, axate pe extracția mineralelor critice precum grafitul, magneziul și cuprul, situate în județele Gorj, Hunedoara și Bihor. Aceste inițiative sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a țării, generând mii de locuri de muncă și reducând dependența de importuri. Proiectul de extracție a grafitului, dezvoltat de Societatea Națională a Sării, va beneficia de o finanțare de 200 de milioane de euro și va produce anual 15.000 de tone de grafit. De asemenea, un investitor american va investi 1 miliard de dolari în exploatarea magneziului în Bihor. Proiectele sunt parte a Actului privind materiile prime critice (CRMA), care vizează asigurarea unei capacități interne de extracție, prelucrare și reciclare a materiilor prime strategice în Uniunea Europeană până în 2030. Comisia Europeană a selectat România pentru a implementa aceste proiecte, având în vedere importanța resurselor pentru industriile de energie, aviație și apărare, și a subliniat că aprobarea proiectelor va fi accelerată semnificativ. Aceste inițiative vor contribui la creșterea producției de cupru în Europa cu 2,3% și la diversificarea surselor de aprovizionare pentru industriile strategice ale Uniunii Europene.

Proiectul de lege CATUC, aflat în dezbaterea Comisiei de Administrație Publică din Camera Deputaților, stârnește controverse semnificative din cauza posibilelor sale efecte neconstituționale, inclusiv confiscarea de facto a proprietății private. Criticii, inclusiv avocatul Radu-Andrei Dinulescu, subliniază incompatibilitățile dintre acest proiect și Constituția României, sugerând că inițiativa ar putea beneficia de interesele politice ale primarului general Nicușor Dan și ar putea fi influențată de ONG-uri. Se estimează că forma actuală a legii ar putea genera dispute interne în PNL și ar putea acoperi prejudicii financiare semnificative pentru Municipiul București, inclusiv litigii costisitoare și neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive. De asemenea, adoptarea acestei legi ar putea agrava problemele urbanistice din București, având un impact economic considerabil asupra bugetului României și asupra negocierilor politice interne, în special în contextul alegerilor prezidențiale.

Programul Rabla 2025 va fi lansat în aprilie, odată cu aprobarea bugetului, și va permite înscrierea directă a beneficiarilor, fără intermediari. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat că programul va funcționa continuu, renunțându-se la edițiile de primăvară și toamnă, iar valoarea ecotichetului pentru mașinile convenționale ar putea crește de la 7.000 la 10.000 de lei. De asemenea, pentru mașinile electrice, plafonul eco-tichetului ar putea fi majorat de la 5.000 la 8.500 de euro, în funcție de solicitările producătorilor auto. Aceste modificări sunt menite să stimuleze achiziția de autoturisme mai puțin poluante, în contextul în care APIA a exprimat necesitatea unor subvenții mai mari pentru vehiculele electrice, având în vedere scăderea înmatriculărilor în România comparativ cu tendințele europene.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, va efectua o vizită la Beijing și Shanghai pe 27 și 28 martie 2025, având ca scop îmbunătățirea relațiilor dintre China și Franța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a subliniat complexitatea și instabilitatea situației internaționale, menționând că discuțiile vor viza consolidarea încrederii politice reciproce. Relațiile dintre cele două țări au fost caracterizate de cooperare, dar și de tensiuni, inclusiv sancțiuni reciproce, cum ar fi cele impuse de China asupra coniacului francez ca răspuns la tarifele UE. De asemenea, Franța a exercitat presiuni asupra Chinei în legătură cu relațiile sale cu Moscova, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Exercițiul multinațional Sea Shield 25, organizat de Forțele Navale Române, se va desfășura între 31 martie și 11 aprilie 2025, implicând peste 2.300 de militari din România și alte 11 țări, inclusiv Statele Unite, Franța și Turcia. Scopul principal al exercițiului este de a îmbunătăți interoperabilitatea operațională și tactică între forțele navale ale statelor aliate, esențială pentru planificarea și conducerea operațiunilor navale. Activitățile vor include secvențe de luptă în diverse medii, atât maritime cât și fluviale, testând capacitățile de reacție ale participanților în fața amenințărilor complexe. România va contribui cu peste 1.600 de militari și aproximativ 150 de mijloace tehnice, inclusiv 28 de nave și două elicoptere, consolidând astfel securitatea regională și angajamentele NATO.

Pe 26 martie 2025, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) va organiza proteste în București pentru a marca împlinirea a 63 de ani de la nașterea lui Călin Georgescu, liderul mișcării „România pe primul loc”, care nu va fi prezent la eveniment. Protestele vor începe la ora 16:00 în fața Autorității Electorale Permanente (AEP), urmate de o manifestație în Piața Victoriei la 17:30. AUR solicită demisia președintelui interimar al AEP, Zsombor Vajda, și subliniază importanța unui proces electoral corect. George Simion, președintele AUR, a declarat că aceste acțiuni sunt menite să protesteze împotriva unei presupuse lovituri de stat și să arate solidaritate față de Georgescu. De asemenea, AUR a obținut autorizația necesară pentru desfășurarea protestelor și a respins informațiile false privind participarea cetățenilor din Republica Moldova. Jandarmeria Capitalei a anunțat măsuri sporite de securitate pentru a asigura ordinea publică pe durata manifestațiilor.

Radu Țuculescu, un important scriitor român contemporan și reprezentant al generației '80 a postmodernismului literar românesc, a murit pe 25 martie 2025, la vârsta de 76 de ani, din cauza unor probleme de sănătate. În ultima lună de viață, a publicat cartea 'Povestirile mamaibătrîne', care a fost tradusă în mai multe limbi, și se pregătea să lanseze o nouă lucrare pe 5 aprilie. Țuculescu a avut o carieră prolifică ca prozator, regizor și dramaturg, fiind cunoscut pentru opere precum 'Vânătorul de aripi' și 'Mierla neagră'. Scriitorul va fi înmormântat în orașul său natal, Reghin. De asemenea, în aceeași zi, s-au înregistrat pierderi în lumea muzicii, inclusiv moartea solistului Octavian Băieș și a pugilistului Gabi Biro. Editura Școala Ardeleană va organiza un eveniment dedicat lui Țuculescu în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, între 9 și 13 aprilie 2025.

Pe 25 martie 2025, forțele aeriene ucrainene au raportat un atac nocturn din partea Rusiei, care a inclus 139 de drone și o rachetă balistică Iskander-M, soldat cu rănirea a două persoane și avarierea infrastructurii civile în regiunile Poltava, Kiev și Harkov. Din cele 139 de drone, 78 au fost doborâte, iar alte 34 nu au atins țintele, fără informații despre soarta restului. Acest atac a avut loc în contextul discuțiilor dintre Rusia și oficialii americani privind o posibilă încetare a focului în Marea Neagră, în urma unor negocieri de 12 ore desfășurate la Riad. Deși președintele american Donald Trump a exprimat optimism cu privire la progresele înregistrate, Kremlinul a subliniat că discuțiile sunt complexe și că Rusia își menține cererile maximaliste, inclusiv controlul asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. În același timp, atacurile rusești continuă, inclusiv bombardamentele asupra orașului Sumî, care au provocat rănirea a peste 90 de persoane, inclusiv copii. Negocierile pentru un armistițiu parțial se desfășoară în contextul în care oficialii din România și Bulgaria își exprimă îngrijorarea față de posibilele modificări ale statu-quo-ului în Marea Neagră, care ar putea afecta securitatea regională.

Conform unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev și KIIS între 12 și 25 martie 2025, 82% dintre ucraineni consideră că țara ar trebui să continue lupta împotriva Rusiei, indiferent de sprijinul internațional, inclusiv din partea Statelor Unite. Doar 8% dintre respondenți ar accepta capitularea. De asemenea, 77% susțin o propunere de încetare temporară a focului, dar 79% resping condițiile impuse de Rusia pentru o astfel de pauză. Majoritatea ucrainenilor nu ar accepta o încetare a focului fără garanții de securitate, iar 60% susțin desfășurarea forțelor internaționale de menținere a păcii. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.326 de persoane din regiunile controlate de guvernul ucrainean, excluzând teritoriile ocupate și cetățenii plecați în străinătate.

Bitdefender a emis un avertisment referitor la un nou val de fraudă prin reclame, afectând milioane de utilizatori Android la nivel global. Cercetătorii au identificat 331 de aplicații periculoase pe Google Play, descărcate de peste 60 de milioane de ori, care afișează reclame nedorite și încearcă să obțină date personale prin atacuri de tip phishing. Aceste aplicații, care par inofensive, cum ar fi scanere pentru coduri QR și aplicații de sănătate, utilizează metode sofisticate pentru a ocoli măsurile de securitate ale Google, inclusiv schimbarea numelui pentru a părea legitime. Campania de distribuire a acestor aplicații malițioase a început în toamna anului 2024 și continuă, cu aplicații noi apărând în martie 2025. Bitdefender recomandă utilizatorilor să instaleze soluții suplimentare de securitate, cum ar fi „App Anomaly Detection”, pentru a monitoriza comportamentul aplicațiilor și a detecta activitățile suspecte, subliniind importanța precauției în alegerea aplicațiilor descărcate.

Ministerul Afacerilor Externe din Franța a modificat recomandările de călătorie pentru cetățenii care doresc să se deplaseze în Statele Unite, subliniind obligația de a indica sexul la naștere în cererile de viză sau ESTA, în conformitate cu o politică recentă a administrației americane care recunoaște doar două sexe, masculin și feminin, începând cu 20 ianuarie 2025. Deși nu se menționează explicit riscurile pentru persoanele transgen sau non-binare, ministerul recomandă consultarea regulată a site-ului ambasadei SUA și a companiilor aeriene pentru eventuale actualizări. Alte țări, precum Regatul Unit și Germania, au emis avertismente similare pentru cetățenii lor.

Compania de dezvoltare imobiliară Iulius a anunțat demararea unui proiect de reamenajare a ansamblului mixed-use Palas Iași, realizat de biroul de arhitectură Foster + Partners, cu o investiție estimată la 80 milioane de euro. Lucrările se vor desfășura pe parcursul a trei ani, începând cu martie 2025, și vor include extinderea suprafeței de retail la peste 80.000 mp, regândirea esplanadei din fața Teatrului „Luceafărul” ca spațiu verde, precum și crearea de noi locuri de parcare. Proiectul vizează revitalizarea întregului spațiu, atragerea de noi branduri internaționale și dezvoltarea de zone verzi și terase. Anul trecut, Palas Iași a avut 22,2 milioane de vizitatori, iar vânzările au crescut cu 15% față de 2023.

FC Barcelona își planifică strategia de transferuri pentru sezonul 2025-2026, avându-l în vizor pe fundașul român Andrei Rațiu, care joacă la Rayo Vallecano. Rațiu, în vârstă de 25 de ani, a avut un sezon bun și este considerat o soluție de rotație pentru poziția de fundaș dreapta. Clubul catalan ar urma să plătească aproximativ 15 milioane de euro pentru transfer, plus cedarea mijlocașului Pablo Torre. Rațiu a refuzat o ofertă de la Real Madrid, optând pentru Barcelona datorită proiectului sportiv promițător. Ioan Andone, fostul antrenor, a declarat că Rațiu s-ar integra bine în stilul de joc al Barcelonei, având calități care ar putea îmbunătăți echipa. Deși Rațiu are un contract cu Rayo Vallecano pentru încă trei ani și nu vrea să discute despre alte echipe, el recunoaște că este urmărit de diverse cluburi. În prezent, Rayo Vallecano se află pe locul 9 în La Liga, având 37 de puncte, la șapte puncte distanță de locurile de cupe europene, iar Rațiu a adunat 29 de selecții pentru naționala României.

În 2024, România a atins 1.269 km de autostradă și drum expres, iar ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că, în condiții favorabile, țara ar putea depăși 1.500 km de drumuri de viteză până la sfârșitul anului 2025. În cadrul Conferinței naționale „România, în sfârșit la drum”, Grindeanu a precizat că în 2024 s-au dat în circulație aproximativ 200 km de autostradă, iar în 2025 se estimează o realizare de minimum 200 km, cu un potențial record de 250 km. În prima jumătate a anului 2025, se va permite circulația neîntreruptă pe autostradă între Craiova și Constanța, odată cu finalizarea a două segmente importante, inclusiv 10 km de la Albota la A1 și 17 km pe lotul 3 A0 Sud, programate pentru luna mai. De asemenea, se lucrează intens pe autostrada A7 și centura ocolitoare a Capitalei, în ciuda provocărilor legate de contestații, majoritatea fiind câștigate de autoritate.

Guvernul României a decis să solicite Comisiei Europene o dispensă care să permită transportul oilor și caprelor din fermele fără focare de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) la abatoarele din apropiere, în urma protestelor ciobanilor din Piața Victoriei, care sunt îngrijorați de impactul economic al epidemiei ce afectează județele Arad și Bihor. Crescătorii solicită soluții urgente pentru a putea vinde animalele pe piețele tradiționale, în special înainte de Paște, și cer despăgubiri pentru pierderile suferite. De asemenea, ANSVSA a confirmat că exportul de ovine vii este interzis doar pe piața europeană, dar România poate continua să livreze carcase și carne de ovine și caprine pe piața internă și în alte state membre UE. Critici au fost aduse lui Victor Ponta pentru declarațiile sale referitoare la focarele de pestă, amintind de o epidemie similară din 2014, care a dus la sacrificarea a sute de mii de animale și pagube semnificative pentru ciobani. Protestele ciobanilor continuă, aceștia exprimându-și nemulțumirea față de măsurile luate înainte de sărbătorile pascale.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat marți patru percheziții domiciliare în județul Ilfov, vizând o rețea de evaziune fiscală legată de comerțul cu tutun. Anchetatorii au descoperit că mai multe persoane din comuna Găneasa depozitau și comercializau cantități semnificative de tutun ambalat necorespunzător, fără a respecta reglementările fiscale. Din 2022 până în prezent, suspecții au vândut aproximativ 15.000 de kilograme de tutun, generând un prejudiciu estimat la peste 800.000 lei pentru bugetul de stat. Tutunul era destinat vânzării prin comenzi telefonice sau online, utilizând firme de curierat. Acțiunea a beneficiat de sprijinul autorităților vamale și al specialiștilor criminaliști.

Marți, 25 martie 2025, echipa națională U21 a României a suferit o înfrângere pe teren propriu, scor 0-2, în fața echipei U21 a Olandei, într-un meci amical desfășurat pe stadionul Arcul de Triumf. Oaspeții au dominat partida, deschizând scorul în minutul 51 prin Luciano Valente, urmat de golul lui Thom van Bergen în minutul 59. Deși România U21, pregătită de Daniel Pancu, a avut ocazii, inclusiv o șansă ratată de Cristian Ignat în minutul 77, scorul final a rămas 2-0. Această înfrângere vine după o victorie anterioară cu 1-0 împotriva Portugaliei și are loc înainte de Campionatul European din luna iunie, unde România U21 s-a calificat în Grupa A alături de Slovacia, Spania și Italia.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că România negociază cu Comisia Europeană relocarea a peste două miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a sprijini IMM-urile și a îmbunătăți competitivitatea economică, în contextul tranziției verzi și digitale. Aceste fonduri vor proveni din investiții cu ritm scăzut de implementare, iar discuțiile sunt în curs, cu finalizarea așteptată în aprilie și aprobarea modificărilor în iunie 2025. România are în prezent 113 obiective de investiții în cadrul PNRR, cu un buget total de 28,3 miliarde de euro, iar se preconizează lansarea unor noi scheme de finanțare pentru IMM-uri, cu un total de 500 de milioane de euro din politica de coeziune, în perioada aprilie-mai 2025.

Guvernul României a recomandat Autorității Vamale Române (AVR) să implementeze măsuri de optimizare a cheltuielilor de personal, având un buget de 485,5 milioane lei pentru 2025, cu o creștere de 1% față de anul anterior. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a subliniat necesitatea unei analize detaliate a angajărilor recente și a impactului acestora asupra eficienței instituției, cu termen limită până la sfârșitul lunii martie. Printre soluțiile recomandate se numără reorganizarea structurilor, suspendarea concursurilor pentru promovare și blocarea ocupării posturilor vacante. Guvernul va decide ulterior asupra măsurilor de reducere a cheltuielilor, inclusiv posibile concedieri, pentru a asigura o mai bună eficiență și contribuție la reducerea evaziunii fiscale.