Martie 2025

Cezar Avrămuță, cunoscut sub numele de 'Stegarul Dac', a protestat timp de peste 24 de ore într-un copac situat lângă Arestul Central din București, cerând eliberarea lui Bogdan Peșchir, arestat pentru coruperea alegătorilor. Protestul a început pe 24 martie 2025, iar bărbatul a fost asistat de echipe de negociatori și polițiști, primind apă și hrană pe parcursul acțiunii sale. După ce a coborât de bunăvoie, a fost dus la audieri fără a suferi accidentări. În urma incidentului, autoritățile au deschis un dosar penal pentru tulburarea ordinii publice și violarea sediului profesional, iar o expertiză psihiatrică a fost solicitată pentru a evalua discernământul său. Stegarul Dac a mai fost implicat în proteste anterioare, inclusiv un incident similar pe o macara, și este un susținător al lui Călin Georgescu, asociat cu campania electorală a acestuia. Incidentul a generat reacții din partea autorităților, inclusiv comentarii ironice din partea premierului Marcel Ciolacu.

Pe 25 martie 2025, Uniunea Salvați România (USR) din Constanța a demarat o campanie de strângere a 65.000 de semnături necesare pentru inițierea unui referendum de demitere a primarului Vergil Chițac, membru al Partidului Național Liberal (PNL). Acuzațiile aduse lui Chițac includ gestionarea defectuoasă a bugetului local, majorarea abuzivă a taxelor și impozitelor, pierderi semnificative de fonduri europene, precum și lucrări de infrastructură neterminate. USR susține că orașul se află în pragul falimentului, cu cetățeni afectați de taxe mari și lipsă de investiții, și că primarul a evitat contactul direct cu cetățenii, organizând ședințele de Consiliu Local exclusiv online. De asemenea, Chițac este acuzat că a cheltuit sume mari pe evenimente și proiecte nefinalizate, în detrimentul dezvoltării orașului. Semnăturile vor fi depuse la Prefectura Județului Constanța pentru validare.

În Suedia, mii de consumatori au inițiat un boicot de șapte zile împotriva marilor supermarketuri, ca reacție la creșterea alarmantă a prețurilor alimentelor, care a atins o creștere anuală de până la 30.000 de coroane, echivalentul a aproximativ 2.290 de lire sterline. Campania, denumită „Bojkotta vecka 12” și amplificată de rețelele sociale, acuză un oligopol al supermarketurilor și producătorilor mari pentru prețurile ridicate, în timp ce supermarketurile invocă factori externi precum războaiele și criza climatică. Protestatarii solicită intervenția guvernului pentru a îmbunătăți concurența pe piață. Deși guvernul suedez recunoaște problemele legate de prețuri, oficialii subliniază că inflația a scăzut recent. Aceste proteste se alătură unei serii de acțiuni similare din alte țări europene, cum ar fi Bulgaria și Croația.

Luni, 24 martie 2025, un incendiu a izbucnit la o autoutilitară aflată în mers pe autostrada A3, la kilometrul 42, în zona Gherghița, județul Prahova. Șoferul a reușit să iasă din vehicul fără a suferi răni, iar autovehiculul a fost tras la marginea carosabilului pentru a nu bloca traficul. Circulația rutieră a fost oprită temporar pe sensul dinspre Ploiești către București pentru a permite intervenția pompierilor. Autoritățile au estimat că traficul va fi reluat în condiții normale în aproximativ 30 de minute, însă la ora 12:30, circulația era încă oprită pe sensul afectat, deși incendiul a fost stins rapid.

În februarie 2025, Uniunea Europeană a înregistrat o scădere de 3,4% a înmatriculărilor de autoturisme noi, totalizând 853.670 unități, conform ACAROM. Statisticile JATO Dynamics indică o scădere de 3% în aceeași lună, cu un total de 966.300 de autoturisme înmatriculate, afectate de piețele-cheie precum Germania și Italia. Conform datelor ACEA, înmatriculările au scăzut cu 3,1%, totalizând 963.540 de unități, iar România a raportat o creștere de 4,5%, cu 11.850 de autoturisme înmatriculate. Dacia a înregistrat vânzări de 47.558 autoturisme, marcând o creștere anuală de 1,6%, și a crescut cota de piață de la 4,7% la 4,9%. Deși vânzările Dacia au scăzut cu 2% în primele două luni ale anului, grupul Renault a raportat o creștere de 10,8%, în contrast cu scăderile semnificative ale altor producători precum Stellantis și Ford.

Un funcționar public din cadrul Primăriei Păltiniș, județul Caraș-Severin, a fost reținut de Direcția Generală Anticorupție pentru înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale și trafic de influență. Acesta a solicitat și primit sume considerabile de bani, echivalentul a peste 120.000 de euro, inclusiv 510.896,50 lei și 6.000 euro, precum și două telefoane mobile, pentru a facilita achiziția unor imobile. Funcționarul, care ocupa o funcție de conducere în cadrul Primăriei Caransebeș, a emis documente false pentru a-și exercita influența asupra procedurilor de licitație publică. Perchezițiile au fost efectuate la biroul său de către ofițerii de poliție judiciară, sub coordonarea procurorului de caz.

Marți, 25 martie 2025, de la ora 15.00, emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” va fi transmisă live pe Gândul, avându-l ca invitat pe prim-ministrul României, Marcel Ciolacu. Această apariție va oferi oportunitatea de a asculta perspectivele și planurile guvernamentale direct de la liderul executiv. Emisiunea va putea fi urmărită și pe platformele de socializare Facebook și YouTube. Ciolacu a exprimat regretul față de candidatura sa la alegerile prezidențiale, afirmând că a greșit în această privință.

Formația de handbal masculin CS Dinamo București va juca împotriva echipei CS Minaur Baia Mare în semifinalele Cupei României, conform tragerii la sorți efectuate marți la Izvorani. În cealaltă semifinală, CSM București se va confrunta cu AHC Potaissa Turda. Final Four-ul masculin este programat pentru perioada 12-13 aprilie 2025. La feminin, CSM București, deținătoarea Cupei, va întâlni HC Dunărea Brăila, iar CS Rapid București va juca împotriva CS Gloria 2018 Bistrița-Năsăud, competiția fiind programată pentru weekendul 10-11 mai 2025. Președintele Federației Române de Handbal, Constantin Din, a subliniat nivelul ridicat al echipelor și așteptările pentru meciuri disputate în cadrul Final Four-ului, menționând și performanțele remarcabile ale echipelor românești în competițiile europene.

Pe 25 martie 2025, Michel Platini și Sepp Blatter au fost achitați de Tribunalul penal federal elvețian de acuzațiile de fraudă, fals și deturnare de fonduri, după aproape un deceniu de investigații și procese. Această decizie confirmă achitarea anterioară din 2022 și respinge cererea parchetului de a impune o pedeapsă cu închisoarea. Cazul se referă la o plată de 2 milioane de franci elvețieni efectuată în 2011, pe care procuratura o considera ilegală, în timp ce cei doi foști lideri ai fotbalului mondial susțin că plata a fost parte a unui acord verbal pentru munca de consultanță a lui Platini. Deși un ultim recurs în casație este posibil, acesta se poate face doar pe baza unor motive juridice limitate. Platini a declarat că este ușurat de verdict, considerând că acuzațiile au fost menite să-l împiedice să devină președinte al FIFA, iar Blatter a subliniat impactul negativ pe care aceste acuzații l-au avut asupra vieții sale. Ambii foști oficiali au criticat persecuțiile legale și au exprimat dorința de a-și continua viețile după această lungă bătălie juridică.

Maria Kovalchuk, un model ucrainean în vârstă de 20 de ani, a dispărut pe 9 martie 2025, după ce a fost invitată la o petrecere într-un hotel din Dubai. A fost găsită pe 19 martie, pe marginea drumului, cu răni grave, inclusiv o coloană vertebrală fracturată. Familia sa suspectează că a fost răpită și abuzată, în timp ce poliția sugerează că a căzut de pe un șantier în construcție. Kovalchuk a fost supusă la patru operații și nu poate vorbi în prezent. Cazul a stârnit îngrijorări cu privire la siguranța vedetelor online în Dubai, unde se speculează despre petreceri controversate care implică exploatarea femeilor. Ancheta autorităților din Dubai continuă pentru a clarifica circumstanțele dispariției și starea sa critică de sănătate.

În noaptea de 24 spre 25 ianuarie, Muzeul Drents din Olanda a fost victima unui jaf în care hoții au sustras un coif de aur și trei brățări de aur, cu o valoare totală estimată la 5,8 milioane de euro. Imaginile de pe camerele de supraveghere sugerează că hoții au aruncat coiful pe calea de evacuare, ceea ce indică deteriorarea acestuia. Directorul demis al Muzeului Național de Istorie din România, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a subliniat că sistemul de securitate a eșuat, neactivând dispozitivul de umplere a sălii cu fum, iar vitrinele s-au spart prea repede. Patru suspecți au fost arestați, dintre care trei rămân în arest, iar un al cincilea suspect este căutat. Autoritățile olandeze desfășoară căutări extinse pentru a recupera obiectele furate, iar guvernul olandez se pregătește să plătească despăgubiri dacă acestea nu sunt recuperate. Oberländer-Târnoveanu a fost demis în urma incidentului, iar Muzeul Drents a refuzat să comenteze circumstanțele furtului pentru a nu afecta ancheta.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare de Cod galben pentru vânt puternic în 13 județe, valabilă între 24 martie, ora 9:00 și 25 martie, ora 21:00, cu viteze ale vântului de 50-70 km/h și rafale de peste 80 km/h în zonele montane. În această perioadă, se așteaptă ploi semnificative, cu cantități de apă de 10-15 l/mp și izolat de peste 25-30 l/mp, în special în Banat, Crișana, Maramureș și vestul Transilvaniei. De asemenea, vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit, cu temperaturi maxime între 20 și 26 de grade în primele zile, urmate de o scădere treptată până la 14-16 grade. Probabilitatea de precipitații va rămâne ridicată pe tot parcursul intervalului, cu averse și descărcări electrice, iar în unele regiuni se preconizează și căderi de grindină. Directorul ANM, Elena Mateescu, a subliniat că seceta persistă în majoritatea regiunilor agricole, iar precipitațiile sunt esențiale pentru un an agricol favorabil, având în vedere că 2023-2024 a fost unul dintre cei mai secetoși ani înregistrați. Prognoza pentru Sărbătorile Pascale indică temperaturi mai ridicate decât în mod normal, dar detalii suplimentare vor fi disponibile în săptămânile următoare.

Donald Trump a cerut îndepărtarea portretului său din sala de Congres a statului Colorado, descriindu-l ca fiind 'distorsionat în mod deliberat' și 'urât'. Criticându-l pe guvernatorul Jared Polis, Trump a afirmat că reprezentarea sa nu reflectă asemănarea sa actuală. Cererea sa a fost susținută de liderul minorității republicane din Senat, Paul Lundeen, iar democrații din Camera Reprezentanților au anunțat că vor respecta solicitarea de a înlătura pictura. Deși portretul a fost comandat de un susținător republican și a fost expus din 2019, conducerea Parlamentului din Colorado a emis o directivă pentru 'înlăturarea imediată' a acestuia. Trump a comparat calitatea tabloului său cu cel al lui Barack Obama și a exprimat apreciere pentru un alt portret oferit de Vladimir Putin. Reacția sa a stârnit amuzamentul comentatorilor, care l-au descris ca fiind sensibil la critici.

Conform datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, românii sunt protejați de peste 2 milioane de polițe de asigurare de viață, ceea ce reprezintă o creștere de 16% față de 2023 și de 40% față de 2021. Indemnizațiile plătite în baza acestor asigurări au crescut cu 15% în primele nouă luni ale anului trecut. Cu toate acestea, un studiu realizat de UNSAR arată că multe familii se confruntă cu un deficit semnificativ de protecție financiară, estimat la aproximativ 154.000 de lei, ceea ce ar putea afecta grav nivelul lor de trai în cazul unor evenimente nefericite. UNSAR subliniază importanța stimulentelor fiscale pentru asigurările de viață și necesitatea parteneriatelor între sectorul privat și autorități pentru a îmbunătăți bunăstarea populației, evidențiind rolul esențial al organizației în promovarea și dezvoltarea industriei de asigurări în România.

Ana Blandiana, poetă și activistă, a declarat într-un interviu recent că singura șansă a României de a depăși criza economică și socială este alegerea lui Nicușor Dan ca președinte și a lui Ilie Bolojan ca premier la alegerile din mai 2025. Blandiana, care a împlinit 83 de ani, a subliniat că aceștia sunt printre puținii politicieni cinstiți capabili să conducă țara spre un viitor mai bun. Ea a exprimat îngrijorări legate de ascensiunea extremismului și a dictaturilor în Europa, precum și de influența Rusiei asupra opiniei publice din România. De asemenea, a criticat tendințele de manipulare și obscurantism în societate, precum și ideea coaliției contrariilor din politica românească, considerând-o o greșeală gravă. Blandiana a menționat că, în cazul în care Călin Georgescu ar deveni președinte, ar fi luat în considerare emigrarea, evidențiind corupția din clasa politică și provocările cu care se confruntă Europa.

În februarie 2025, soldul creditului neguvernamental a crescut cu 9,4% față de aceeași lună a anului anterior, atingând 420,2 miliarde lei, cu o majorare de 11,3% a creditului în lei și de 5,3% a creditului în valută exprimat în lei. Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la 737,2 miliarde lei, înregistrând o creștere de 0,3% față de luna precedentă și de 9% comparativ cu anul anterior. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 0,5%, totalizând 253,2 miliarde lei, și cu 13,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 0,3%, ajungând la 626,6 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,5%. În contrast, soldul creditului guvernamental a scăzut cu 0,2% față de luna precedentă, dar a crescut cu 12,6% comparativ cu februarie 2024. În ciuda acestor creșteri, se observă o scădere a încrederii economice, cu 94% dintre participanți anticipând o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar deficitul bugetar prognozat pentru 2025 a crescut la 7,4% din PIB.

Symmetrica, un lider în producția de pavele și borduri vibropresate, va finaliza construcția unei noi fabrici în Bolintin Vale, județul Giurgiu, în vara anului 2025, în urma unei investiții de aproape 50 de milioane de euro. Această unitate, extinsă pe o suprafață de 18.000 mp, va avea o capacitate zilnică de 15.000 mp, contribuind astfel la o creștere de 30% a producției totale a companiei. Fabrica va integra echipamente de ultimă generație și va beneficia de două parcuri fotovoltaice, care vor acoperi 60% din consumul energetic. Symmetrica, cu o experiență de peste 30 de ani pe piața românească, a raportat o cifră de afaceri de 317 milioane lei în 2024, înregistrând o creștere de 22% față de anul anterior. Această nouă unitate va deveni cea mai mare fabrică de pavaje și dale din beton din Sud-Estul Europei, reflectând angajamentul companiei de a investi în soluții premium și de a răspunde cerințelor pieței.

Autoritatea de reglementare a energiei din Slovacia a decis să pună capăt subvențiilor pentru energia regenerabilă până în 2026, o măsură care va afecta aproximativ 600 de producători, dintre care 89 în acest an. Jozef Holjenčík a criticat dezvoltarea haotică a surselor regenerabile, subliniind că un mix energetic sănătos în Uniunea Europeană ar trebui să includă energia nucleară, în timp ce alții, precum Ján Karaba, susțin că scăderea costurilor și eficiența îmbunătățită a energiei eoliene și solare sunt esențiale pentru viitorul energetic al Europei. Comisia Europeană a evaluat că obiectivul Slovaciei de 23% energie regenerabilă până în 2030 este insuficient față de ținta generală de 42,5%. De asemenea, reglementatorul a menționat că, deși privilegiile de acces la rețea vor rămâne, compensarea tarifului alimentar nu va mai fi favorizată.

Pe 25 martie 2025, un grup de 75 de organizații ale societății civile, inclusiv Greenpeace România și APADOR-CH, a solicitat demisia ministrului Energiei, Sebastian Burduja, acuzându-l de represalii împotriva celor care contestă în instanță proiectele energetice. Aceste organizații susțin că declarațiile ministrului contravin tratatelor internaționale, inclusiv Convenției de la Aarhus, și subminează eforturile Ministerului Justiției de a implementa legislația Anti-SLAPP. Activistii afirmă că intimidarea celor care contestă deciziile autorităților este inacceptabilă într-o democrație. În replică, Burduja a declarat pe Facebook că ONG-urile se tem de investigațiile justiției românești și a subliniat că organizațiile care contestă proiectele energetice ar putea fi sancționate dacă se dovedește că au acționat cu rea intenție. Conflictul a fost generat de eforturile ONG-urilor de a bloca proiecte energetice pe motive de protecție a mediului.

În cadrul audierilor de luni, Emil Savin, omul de afaceri și denunțător în dosarul de corupție al lui Dumitru Buzatu, a declarat că a acționat pe baza unor zvonuri și nu la cererea directă a acestuia, afirmând că era de notorietate că Buzatu percepea un comision de 10% din valoarea contractelor de lucrări. Savin a menționat că a oferit o geantă cu bani lui Buzatu dintr-o deducție personală. Avocatul lui Buzatu a subliniat că declarațiile lui Savin confirmă că fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui nu a solicitat sume necuvenite. Procesul, care a fost deschis după ce Buzatu a fost prins în flagrant în septembrie 2023 primind mită de 1,25 milioane de lei, a inclus audieri maraton care au durat peste șapte ore, în care s-au adus la lumină detalii despre modul în care funcționa corupția în cadrul licitațiilor publice din județ. Instanța a stabilit un nou termen de judecată pentru 28 aprilie.

Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) va efectua lucrări de reparație și mentenanță pe rețelele termice din București în perioada 24-28 martie 2025, ca urmare a avariilor cauzate de temperaturile scăzute. Aceste lucrări vor afecta furnizarea agentului termic pentru apă caldă și încălzire în aproximativ 700 de blocuri din sectoarele 1, 3, 4, 5 și 6, cu întreruperi variate. Pe Bulevardul Energeticienilor, 183 de blocuri vor rămâne fără agent termic între 24 și 26 martie, iar pe Calea Rahovei, 523 de blocuri vor fi afectate în aceeași perioadă. Lucrările se vor desfășura pe Bulevardul Ion Mihalache, Bulevardul Energeticienilor, Calea Rahovei, Șoseaua Alexandriei și în alte zone, iar CMTEB a subliniat că echipele de intervenție lucrează constant pentru a rezolva problemele. Informații suplimentare pot fi obținute prin intermediul dispeceratului sau aplicației Termoalert.

Cu ocazia Zilei Poliției Române, premierul Marcel Ciolacu a declarat că România este o țară sigură, datorită eforturilor Poliției și Ministerului Afacerilor Interne, care au realizat aproape un milion de intervenții în 2024. El a subliniat că siguranța cetățenilor nu este un dat, ci rezultatul muncii susținute a polițiștilor, care au aplanat peste 130.000 de conflicte și au confiscat cantități record de droguri, salvând vieți, în special în rândul tinerilor. Premierul a evidențiat necesitatea unei finanțări adecvate pentru modernizarea dotărilor și digitalizarea serviciilor polițienești, promițând sprijin guvernamental în acest sens. De asemenea, Ciolacu a menționat scăderea migrației ilegale cu peste 80% și a cerut continuarea eforturilor pentru protejarea elevilor în școli, unde au avut loc peste 24.000 de activități de prevenire. El a accentuat importanța unui climat de încredere și respect între poliție și cetățeni, subliniind provocările cu care se confruntă polițiștii și necesitatea de a respecta drepturile și demnitatea cetățenilor.

Pe 24 martie 2025, Forțele de Operații Speciale ale Ucrainei au efectuat un atac în regiunea Belgorod, distrugând patru elicoptere rusești, două Kamov Ka-52 și două Mil Mi-8, care erau utilizate pentru redistribuirea rapidă și atacuri împotriva Ucrainei. Aceste atacuri, realizate cu ajutorul lansatoarelor de rachete HIMARS, fac parte dintr-o strategie mai amplă de intensificare a operațiunilor transfrontaliere, pe fondul unor acuzații reciproce între Moscova și Kiev. Înregistrările video publicate de forțele armate ucrainene confirmă distrugerea elicopterelor, care erau pregătite pentru desfășurări rapide. De asemenea, evaluările recente sugerează că ambele părți au obținut câteva câștiguri teritoriale, dar fără progrese semnificative în avansarea liniilor de front.

Iwao Hakamada, un japonez în vârstă de 89 de ani, a fost achitat în 2024 după ce a petrecut 47 de ani în închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o, fiind condamnat în 1968 pe baza unor probe fabricate. Tribunalul Districtual din Shizuoka a decis recent să-i acorde despăgubiri de 217.362.500 de yeni, echivalentul a 1,2 milioane de euro, recunoscând suferințele fizice și mentale cauzate de detenția sa îndelungată, inclusiv 46 de ani pe culoarul morții. Judecătorul a subliniat condițiile inumane de detenție și erorile judiciare care au dus la condamnarea sa inițială. Hakamada, care a fost eliberat în 2014, a trăit sub îngrijirea surorii sale și a suferit daune mentale severe din cauza anilor de detenție, ceea ce a generat apeluri pentru reformarea sistemului de justiție penală din Japonia, unde ratele de condamnare sunt extrem de ridicate.

FBI a anunțat formarea unui grup operativ special pentru a investiga atacurile violente și vandalismul împotriva vehiculelor Tesla, considerate acte de terorism intern. Aceste incidente, care includ atacuri cu cocktailuri Molotov și tiruri de armă, au avut loc în cel puțin nouă state, afectând vânzările și valoarea acțiunilor companiei. Directorul FBI, Kash Patel, a subliniat că cei responsabili vor fi urmăriți și aduși în fața justiției, iar Departamentul de Justiție a anunțat măsuri ferme împotriva acestora. Președintele Donald Trump a condamnat atacurile, numind autorii 'teroriști bolnavi' și a cerut pedepse severe, inclusiv închisoare pentru cei implicați. Recent, procurorul general al SUA a anunțat acuzații împotriva unor indivizi pentru incendierea vehiculelor Tesla, iar FBI colaborează cu Biroul pentru Alcool, Tutun și Explozivi (ATF) pentru a monitoriza aceste incidente.

Conform sondajelor recente, George Simion, liderul AUR, se află pe primul loc în preferințele alegătorilor pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, cu 29% și 30% din voturi, urmat de Crin Antonescu, candidatul coaliției PNL-PSD-UDMR, cu 22% și Nicușor Dan, candidatul independent, cu 18-21%. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, a exprimat îndoieli cu privire la poziția lui Simion, sugerând că turul doi ar putea să nu-l includă, având în vedere că 45% dintre alegători nu s-au decis încă. De asemenea, Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a afirmat că este posibil ca în turul II să concureze doi candidați independenți, având în vedere scăderea atractivității marilor partide. Critici au fost aduse metodologiilor de sondare, iar sociologii au subliniat că realitatea politică se poate schimba rapid. În acest context, Antonescu a subliniat că, deși sondajele pot părea favorabile pentru Simion, finala alegerilor este încă departe și incertitudinea rămâne mare în rândul alegătorilor.

Universitatea Cluj a anunțat prelungirea contractului antrenorului Ioan Ovidiu Sabău până la finalul sezonului 2026/2027. Sabău, revenit la club în sezonul 2022-2023, a condus echipa spre o finală de Cupa României și a obținut rezultate notabile, inclusiv calificarea în play-off în sezonul 2024-2025, o premieră de la introducerea acestui format. Performanța echipei în acest sezon a fost cea mai bună din ultimii 53 de ani, cu 'U' Cluj clasându-se între primele șase echipe din Superliga și ocupând prima poziție timp de 18 etape în sezonul regulat. Prelungirea contractului reflectă angajamentul clubului de a construi un proiect stabil și competitiv.

România se confruntă cu cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, având 44,3 cazuri la 100.000 de locuitori în 2024, conform președintelui Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan. Deși numărul cazurilor a scăzut cu 69% în ultimii 20 de ani, cu o reducere de 69,5% a ratelor de deces, în 2023 au fost raportate peste 172.000 de cazuri, cu o incidență crescută în rândul copiilor sub 15 ani, care reprezintă 4,3% din total. Medicii subliniază că, deși trendul este descendent, există îngrijorări legate de formele rezistente la medicamente. Medicul pneumolog Beatrice Mahler a evidențiat importanța diagnosticării rapide, care poate fi efectuată în mai puțin de două ore, și a subliniat necesitatea finanțării pentru medicamentele multidrog rezistente și investiții în resursa umană pentru a combate eficient tuberculoza.

România a solicitat la Bruxelles finanțare europeană pentru fermierii care doresc să achiziționeze animale de reproducere cu caracteristici superioare, subliniind că aceste animale pot îmbunătăți randamentele și pot contribui la securitatea alimentară a Uniunii Europene. În cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), ministrul Agriculturii a evidențiat necesitatea modificării Politicii Agricole Comune pentru a revitaliza sectorul zootehnic, afectat de declinul efectivelor de animale. El a subliniat importanța investițiilor în animale de reproducție de înaltă calitate pentru creșterea productivității și reducerea impactului asupra mediului, menționând că selectarea raselor performante, adaptate condițiilor locale, ar putea conduce la o eficiență economică mai mare și la reducerea emisiilor de metan. De asemenea, România, împreună cu alte 14 state membre, a cerut Comisiei Europene să revizuiască politicile actuale privind pescuitul, argumentând că Fondul European pentru Pescuit și Acvacultură nu este adecvat din cauza rigidității regulilor de eligibilitate și a sarcinilor administrative excesive. Aceste solicitări vin pe fondul scăderii efectivelor de animale și a creșterii importurilor de carne și produse lactate în Uniunea Europeană.

Președintele american Donald Trump a cerut guvernatorului Colorado, Jared Polis, să elimine un portret al său expus în Capitoliu, pe care îl consideră distorsionat și inacceptabil, comparându-l cu un portret favorabil al fostului președinte Barack Obama. Trump a exprimat nemulțumirea pe platforma Truth Social, menționând că mulți cetățeni din Colorado s-au plâns de această imagine. Artistă Sarah Boardman, care a realizat portretul, a respins acuzațiile de părtinire, afirmând că își lasă sentimentele personale deoparte în procesul creativ. Într-o altă notă, Trump a primit un cadou personal de la președintele rus Vladimir Putin, un portret realizat de un artist rus, în contextul negocierilor pentru soluționarea conflictului din Ucraina. Kremlinul a confirmat că portretul a fost oferit prin intermediul emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, dar nu au fost furnizate detalii suplimentare despre cadou. Discuțiile între Rusia și Statele Unite continuă, concentrându-se pe siguranța transportului maritim pe Marea Neagră, în special pentru exporturile de cereale ucrainene, după anularea unui acord anterior de către Rusia.

România a trimis 63 de cereri pentru brevete europene în 2024, marcând o creștere de 50% față de anul anterior, conform Oficiului European de Brevete (OEB). Cele mai multe cereri provin din domeniile tehnologiei medicale și IT, Universitatea 'Ștefan cel Mare' din Suceava fiind cel mai activ solicitant. La nivel global, cererile de brevete au rămas stabile, cu tehnologia informatică pe primul loc. António Campinos, președintele OEB, a subliniat angajamentul companiilor europene față de inovație, în ciuda incertitudinilor politice și economice. De asemenea, sistemul de Brevet Unitar, care va include România din 1 septembrie 2024, va oferi o protecție mai simplă și accesibilă pentru inovatori, cu o rată de acceptare de 52.6% pentru brevetele unitare, comparativ cu alte regiuni precum Coreea de Sud și China, care au avut rate semnificativ mai mici.

Pe 25 martie 2025, Blocul Național Sindical (BNS) a prezentat un studiu care analizează impactul integrării lucrătorilor din economia nedeclarată asupra pieței muncii din România. Studiul estimează că numărul de salariați ar putea crește cu până la 30%, atingând 7,44 milioane, ceea ce ar genera un venit suplimentar de 18,7 miliarde de lei anual pentru bugetul de stat. Această măsură ar facilita reducerea contribuțiilor sociale și ar contribui la diminuarea subocupării forței de muncă. BNS subliniază că sarcina fiscală ridicată și distorsiunile din sistemul fiscal descurajează declararea veniturilor, încurajând astfel munca nedeclarată. Studiul recomandă o reevaluare a sistemului de impozitare pentru a sprijini o piață a muncii mai echitabilă și eficientă.

Pe 31 martie 2025, toate zborurile cu plecare de la Aeroportul Bruxelles și Aeroportul Charleroi vor fi anulate din cauza unei greve naționale de o zi, organizată de sindicatele FGTB/ABVV și CSC/ACV. Aeroportul Bruxelles a confirmat că sosirile vor fi, de asemenea, afectate, deoarece personalul de la sol și de securitate se alătură grevei în semn de protest față de propunerile guvernului privind reforma pensiilor și a pieței muncii. Aeroportul Charleroi, frecventat de pasagerii români și utilizat în special de companiile aeriene low-cost, va resimți și el impactul acestei greve. Aceasta este a doua acțiune de protest împotriva reformelor propuse de noul guvern în domeniul pieței muncii.

Guvernul australian a anunțat primirea primelor două sisteme de lansatoare de rachete HIMARS dintr-o comandă totală de 42, parte a unui acord semnat cu Statele Unite în ianuarie 2023. Ministrul Apărării, Richard Marles, a subliniat importanța acestor echipamente pentru întărirea securității naționale și regionale, menționând că livrările au fost accelerate din cauza creșterii influenței militare a Chinei în Pacific. Australia a alocat suplimentar 1,6 miliarde de dolari australieni pentru a grăbi livrările, având în vedere că HIMARS au o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, sporind astfel capacitatea de descurajare a țării.

Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, se află sub presiune după ce un jurnalist a fost inclus accidental într-un grup de mesagerie Signal, unde oficialii discutau despre strategia militară a SUA în Yemen. Incidentul a generat controverse și apeluri pentru demisia lui Waltz, în contextul în care criticile se concentrează pe neglijența sa în gestionarea informațiilor sensibile. Deși președintele Trump a declarat că are încredere în echipa sa, oficialii din administrație sugerează că o decizie cu privire la viitorul lui Waltz ar putea fi luată în zilele următoare. Îngrijorările legate de utilizarea aplicației Signal pentru comunicări sensibile au fost exprimate, iar incidentul a scos la iveală disensiuni în cadrul administrației, cu colegi republicani care subliniază gravitatea expunerii informațiilor confidențiale, în timp ce unii membri ai partidului continuă să-l susțină pe Waltz.

În februarie 2025, călătoriile europenilor în Statele Unite au înregistrat o scădere de 1%, influențată de politicile stricte de imigrație și comentariile controversate ale președintelui Donald Trump referitoare la Groenlanda. Agențiile de turism europene, precum Albatros Travel, au observat o reducere semnificativă a interesului pentru destinațiile din SUA, determinându-le să redirecționeze publicitatea către alte țări, cum ar fi Canada, care a devenit o alternativă populară. În special, sosirile din Danemarca au scăzut cu 6%, iar rezervările canadienilor pentru vacanțe în Europa au crescut cu 32%. Autoritățile din Regatul Unit și Germania au actualizat sfaturile de călătorie pentru cetățenii lor, subliniind noile reguli de intrare în SUA și intensificarea controalelor la frontieră. Deși cererea pentru zboruri către SUA a scăzut în majoritatea țărilor europene, Marea Britanie rămâne o excepție, iar TUI se așteaptă ca piața din SUA să rămână stabilă pentru excursii în orașe și tururi cu rulota.