Septembrie 2025

Reprezentanții României au obținut o performanță istorică la Campionatele Mondiale de Escaladă și Para-Escaladă IFSC 2025 din Seul, câștigând două medalii de aur și o medalie de bronz, ceea ce constituie cea mai bună performanță din istoria para escaladei românești. Trei sportivi români s-au calificat în finala mondială la categoriile pentru sportivii cu deficiențe de vedere, toți urcând pe podium: Răzvan Nedu a câștigat aurul la Lead – Men B2, iar Cosmin Florin Candoi a obținut aur la Lead – Men B3, în timp ce Daniel-Bebe-Vasilică Andrei a completat podiumul cu bronzul tot la Lead – Men B3. Lotul României a fost format din 8 sportivi și are aproape 60 de medalii internaționale în palmares. Președintele Comitetului Național Paralimpic, Eduard Novak, a subliniat că aceste rezultate oferă României încrederea de a deveni o voce semnificativă în para climbing, mai ales cu declanșarea acestui sport la Jocurile Paralimpice de la Los Angeles 2028.

Comisia Europeană a autorizat comercializarea medicamentului Kisunla, dezvoltat de Eli Lilly, destinat tratării deficiențelor cognitive ușoare și demenței în stadii incipiente ale bolii Alzheimer, după o controversă legată de eficiența sa. Medicamentul a fost evaluat pozitiv de Agenția Europeană pentru Medicamente, care a subliniat că beneficiile depășesc riscurile pentru o categorie restrânsă de pacienți, dar utilizarea sa va fi limitată la cei fără predispoziții genetice care cresc riscurile de efecte secundare severe. De asemenea, statele membre ale UE vor avea libertatea de a decide asupra rambursării acestui tratament. În Uniunea Europeană, se estimează că numărul persoanelor afectate de demență va ajunge la 14,3 milioane până în 2050, ceea ce accentuează necesitatea unor soluții terapeutice.

Pe 25 septembrie 2025, DIICOT a anunțat arestarea unui cetățean român în București, în urma unei investigații internaționale privind o rețea infracțională de fraudă cu criptomonede, care a cauzat un prejudiciu total de aproximativ 103 milioane de euro. Acest individ a fost arestat la cererea autorităților spaniole, fiind implicat în înșelăciuni destinate investitorilor din mai multe țări europene, inclusiv Spania, din care peste 12 milioane euro provin de la victime spaniole. Rețeaua a operat începând din 2019, redirecționând fondurile obținute în conturi din Lituania. Acțiunea de arestare a fost precedată de percheziții coordonate în București și în alte țări precum Spania, Portugalia, Italia și Bulgaria, desfășurate sub egida Eurojust, în care au fost confiscate înscrisuri și dispozitive de stocare a datelor. Autoritățile române și spaniole continuă colaborarea pentru a investiga și a urmări ceilalți membri ai rețelei.

Diana Șoșoacă, europarlamentară și lidera partidului SOS România, a declarat într-un interviu la Russia Today că este victimă a unui atac politic și juridic din partea autorităților române, acuzând Uniunea Europeană de cenzură din cauza pozițiilor sale față de Rusia, China și Palestina. Ea a menționat că a acumulat peste 100 de dosare penale împotriva sa, fiind acuzată de diverse infracțiuni, inclusiv propagandă legionară, promovarea ideilor antisemite și lipsire ilegală de libertate. Afirmând că aceste dosare sunt o 'armă de intimidare', Șoșoacă a susținut că persecuția a început după promovarea relațiilor cu țări nealiate și că se aștepta la astfel de acțiuni din partea autorităților. Recent, Parchetul General a solicitat ridicarea imunității sale, iar Șoșoacă consideră că democrația din România este severely afectată, menționând că a fost respinsă de Curtea Constituțională din motive politice.

Începând din 2026, provincia Bolzano, Italia, va implementa o taxă anuală de 100 de euro pentru câinii deținuți de rezidenți, reintroducând o măsură abrogată cu 16 ani în urmă. De asemenea, o taxă turistică de 1,50 euro pe zi va fi aplicată câinilor care vizitează orașul. Veniturile din aceste taxe vor fi alocate curățării străzilor și amenajării de spații dedicate câinilor. Proprietarii de câini care nu respectă obligația de a curăța excrementele animalelor vor fi sancționați cu amenzi între 200 și 600 de euro, iar cei cu câini cu ADN înregistrat vor beneficia de scutire de taxe timp de doi ani. Proiectul a stârnit controverse, cu susținători precum consilierul provincial Luis Walcher, care consideră taxa echitabilă, în timp ce organizațiile de protecție a animalelor contestă aceste măsuri, afirmând că penalizează proprietarii de animale și turiștii.

Rockwool a anunțat o investiție de 150 milioane euro pentru construirea unei noi linii de producție la fabrica din Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, care va dubla capacitatea de producție de vată bazaltică până în anul 2027. Acest proiect a fost anunțat pe 24 septembrie 2025, în cadrul unui eveniment la care au participat oficialități locale și guvernamentale. Noua unitate va funcționa cu un cuptor electric de ultimă generație, având un impact pozitiv asupra mediului prin reducerea emisiilor și sprijinirea decarbonizării, răspunzând în același timp cerințelor legislative recente privind siguranța la incendiu. Această extindere este așteptată să genereze noi locuri de muncă și să contribuie la dezvoltarea pieței locale de izolații, România fiind a cincea piață din UE în acest domeniu, precum și reducerea dependenței de importuri.

Toto Dumitrescu, fiul fostului fotbalist Ilie Dumitrescu, a fost plasat în arest la domiciliu pe o durată de 22 de zile, după implicarea sa într-un accident rutier care a avut loc pe 14 septembrie 2025, în cartierul Primăverii din București. În urma accidentului, o șoferiță de 23 de ani a fost rănită și transportată de urgență la spital. Dumitrescu a părăsit locul accidentului și a fost localizat de poliție după 48 de ore, testul de sânge indicând prezența substanțelor interzise, inclusiv cocaină. Inițial arestat preventiv, acesta beneficiază acum de arest la domiciliu, având în vedere antecedentele sale penale legate de conducerea sub influența substanțelor psihoactive. Decizia instanței a generat reacții în societate datorită notorietății familiale a actorului și continuării investigațiilor privind circumstanțele accidentului.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a emis o serie de avertismente referitoare la atacuri cibernetice complexe care vizează Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR). Aceste atacuri includ utilizarea ilegală a conturilor de LinkedIn asociate CECCAR pentru a trimite mesaje spam și a promova site-uri false care imită surse legitime, punând în pericol încrederea în organizații. DNSC a identificat recent campanii de fraudă online ce utilizează tehnologia deepfake, prin care atacatorii prezintă imagini cu persoane publice pentru a atrage victime și a le determina să ofere date personale și financiare. Utilizatorii sunt sfătuiți să fie precauți și să verifice veridicitatea surselor, evitând completarea formularilor din linkuri primite pe rețele sociale, în contexte neoficiale. Colaborarea cu autoritățile este în desfășurare pentru a combate aceste amenințări și a proteja profesia contabilă.

Pe 25 septembrie 2025, președintele american Donald Trump a afirmat că Ucraina are capacitatea de a recuceri toate teritoriile ocupate de Rusia, subliniind importanța sprijinului Uniunii Europene. Această declarație, care a survenit după întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, a marcat o schimbare față de apelurile anterioare ale lui Trump pentru concesii teritoriale, generând reacții mixte în Europa. Premierul polonez Donald Tusk a exprimat îngrijorări, sugerând că optimismul lui Trump poate masca o reducere a implicării SUA în conflict, transferând responsabilitatea către Europa. Kremlinul, pe de altă parte, și-a reafirmat angajamentul pentru o soluție negociată, afirmând că Rusia se bucură de stabilitate economică în ciuda dificultăților menționate de Trump. De asemenea, oficialii ruși au respins afirmațiile lui Trump că Ucraina ar putea profita de problemele economice ale Rusiei pentru a recuceri teritoriile. În contextul acestor declarații, discuțiile recente între oficialii americani și ruși nu au dus la progrese semnificative în direcția păcii.

Dmitri Rogozin, senator pro-Kremlin din regiunea ocupată Zaporojie, a admis că Rusia se confruntă cu pierderi semnificative și dificultăți de avans în războiul cu Ucraina, caracterizând situația de pe front ca un impas pozițional. El a subliniat că Ucraina dispune de un număr de drone de zece ori mai mare decât Rusia, ceea ce îi oferă un avantaj major datorită suportului internațional. Generalul ucrainean Valerii Zalujnîi a evidențiat, de asemenea, natura statică a conflictului, care riscă să prelungească războiul. Aceste evaluări sunt susținute de observațiile lui Rogozin, care confirmă impactul negativ al atacurilor ucrainene asupra logisticii rusești, indicând o vulnerabilitate semnificativă în rândul forțelor ruse, în timp ce victimele rusești cresc, iar pierderile ucrainene sunt raportate ca fiind mai reduse.

Miercuri, 24 septembrie 2025, la ora 16:00, premierul Ilie Bolojan va susține o conferință de presă la Palatul Victoria, în care va discuta rezultatele întâlnirilor din cadrul vizitei sale la Bruxelles. Conferința va include detalii privind rectificarea bugetară și alte proiecte importante ale Guvernului, evidențiind angajamentul executivului față de transparența în comunicarea cu cetățenii.

Pe 24 septembrie 2025, un avion militar spaniol care transporta ministrul apărării, Margarita Robles, a fost ținta unor perturbări ale semnalului GPS în timpul zborului către Lituania, în apropierea enclavei Kaliningrad, într-un context de război electronic rusesc. Incidentul a avut loc în cadrul misiunii NATO Vilkas, iar avionul a reușit să evite o afectare serioasă a navigației grație unui sistem de navigație militar sofisticat. Comandantul de bord a confirmat că sistemul criptat bazat pe sateliți militari a asigurat siguranța zborului, în ciuda riscurilor recente subliniate de interceptarea unor aeronave rusești de către contingentul spaniol. Autoritățile din Estonia, Finlanda și Bulgaria au raportat de asemenea interferențe similare, acuzând Rusia, care a negat aceste acuzații.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că va prezenta în curând o propunere pentru ocuparea funcției de vicepremier, rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu, care a demisionat pe 27 iulie 2025, implicat într-un scandal de corupție de lungă durată. Bolojan a subliniat importanța găsirii unui înlocuitor din afara politicii, cu experiență în antreprenoriat, capabil să aducă propuneri de eficiență și digitalizare. De asemenea, el a discutat despre reforma administrației publice, menționând posibilitatea reducerii cheltuielilor și a salariilor, fără a recurge la concedieri. Premierul a avertizat cu privire la riscurile financiare legate de gestionarea datoriilor mari și a subliniat necesitatea unor reforme structurale pe termen lung, menținând ca soluțiile temporare nu sunt viabile.

În ultimele zile, Kremlinul a contestat ferm declarațiile președintelui american Donald Trump, care a sugerat că Ucraina ar putea recâștiga toate teritoriile ocupate de Rusia cu sprijinul Uniunii Europene și NATO. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că Rusia controlează în continuare aproximativ 20% din Ucraina și a evaluat pozițiile lui Trump ca fiind eronate. Într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidențiat dificultățile cu care se confruntă Ucraina, insistând că oprirea conflictului ar fi mai economică decât reconstrucția ulterioară a infrastructurii, și a cerut o reacție internațională mai fermă pentru a preveni influența rusă asupra Moldovei, comparând situația cu cea a Libanului și Iranului. Trump a caracterizat Rusia ca un 'tigru de hârtie' și a sugerat necesitatea ca NATO să doboare avioanele rusești care intră în spațiul aliat, ceea ce a dus la o creștere a acțiunilor companiilor din industria de apărare. De asemenea, Zelenski a anunțat că Ucraina își va deschide exporturile de arme, inclusiv drone, pentru a sprijini economia națională și a demonstra eficiența echipamentelor militare. Klausenko a subliniat că strategia Ucrainei ar trebui să se concentreze pe sporirea capacităților de apărare și a avertizat oficialii ruși despre riscurile implicării în conflict, subliniind necesitatea sprijinului militar din partea SUA.

Cristian Botgros, nepotul dirijorului Nicolae Botgros, se află în stare critică după ce a fost internat de urgență la spital, fiind diagnosticat cu ciroză pancreatică și aflat în comă, ca urmare a consumului de substanțe interzise. Recent, medicii au confirmat că starea de sănătate rămâne alarmantă, cu o atitudine rezervată față de șansele de supraviețuire, iar zilele următoare sunt esențiale pentru recuperarea sa. Familia Botgros, profund afectată și unită, se roagă pentru o ameliorare a stării sale, iar mama sa, Adriana Ochișanu, a transmis un mesaj emoționant de sprijin pe rețelele sociale. Nicolae Botgros, care se confruntă cu durerea pierderii soției sale în 2021, a solicitat discreție în această perioadă dificilă.

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația lui Alexandru Bălan, un cetățean moldovean și român de 47 de ani, acuzat de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat către ofițeri ai KGB din Belarus. Bălan a fost arestat preventiv pe 10 septembrie în urma unei cereri formulate de procurorii DIICOT și a fost reținut pe 8 septembrie la aeroportul din Timișoara. Conform investigației, între 2024 și 2025, acesta s-a întâlnit de mai multe ori cu agenți străini, primind instrucțiuni și plăți pentru informațiile divulgate, fapte ce pun în pericol securitatea națională a României. Ancheta se desfășoară cu sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, subliniind gravitatea acuzațiilor împotriva sa.

Miercuri dimineață, un adolescent de 14 ani a fost arestat la Colegiul Robert Schuman din Benfeld, Bas-Rhin, după ce a agresat o profesoară de muzică de 66 de ani cu un cuțit, cauzându-i răni la față. Incidentul, care a avut loc din motive necunoscute, a atras atenția autorităților, care au activat o unitate de intervenție pentru a sprijini comunitatea școlară. După fapta sa, elevul s-a autoagresat și a fost transportat în stare gravă la un spital din Strasbourg, dar viața profesoarei nu este în pericol. Primarul orașului, Jacky Wolfarth, a declarat că incidentul este izolat, deși acesta reînvie discuțiile despre problemele de securitate în școlile franceze, pe fondul unei serii de atacuri violente în anii anteriori. Ministrul Educației, Élisabeth Borne, a condamnat agresiunea și a anunțat crearea de celule psihologice pentru a ajuta elevii să facă față traumei cauzate de incident.

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a prezentat provocările birocratice întâmpinate în cadrul proiectului de colectare a deșeurilor pe fracții, demarat în 2021 și încă nefinalizat. El a comparat experiența cu o 'Misiune Imposibilă', subliniind că procesul de obținere a avizelor a necesitat mii de documente și aprobată, fiind afectat de lipsa competitivității pe piață și de contestările legate de licitații. Deși proiectul vizează economii semnificative la bugetul local, dificultățile administrative și interesele financiare au întârziat progresul. Cu suportul altor primari de sector, Ciucu a insistat asupra obstacolelor care împiedică funcționarea efectivă a punctelor de colectare, evidențiind complexitatea situației, care este mai gravă în realitate decât în filmele de acțiune.

Pe 25 septembrie 2025, Guvernul României a aprobat o Ordonanţă de urgenţă care modifică Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind activitatea de consultanţă fiscală, aliniindu-se astfel la recomandările OCDE. Prin această modificare, se extinde accesul la profesia de consultant fiscal nu doar absolvenților cu studii economice, ci și celor cu studii juridice. Ordonanţa reglementează și recunoașterea consultanților fiscali din statele OCDE în condiții similare cu cei din Uniunea Europeană. În plus, se prevăd măsuri pentru îmbunătăţirea colaborării între instituțiile fiscale și pentru creșterea conformării fiscale a contribuabililor, răspunzând astfel unei nevoi acute de specialiști în domeniul fiscal.

O femeie în vârstă de 75 de ani din nord-estul Tokyo-ului a fost arestată după ce a recunoscut că a ascuns cadavrul fiicei sale, născută în 1975, într-un congelator timp de 20 de ani. Trupul a fost descoperit de poliție în stare avansată de descompunere, ghemuit și într-o poziție anormală. Este de remarcat că femeia s-a prezentat la secția de poliție, împreună cu un membru al familiei, explicând că a achiziționat congelatorul din cauza unui miros persistent, și locuia singură după moartea soțului ei, survenită cu câteva săptămâni înainte. O autopsie este programată pentru a stabili cauza decesului, iar femeia este acuzată de abandonarea unui cadavru.

Cristian Măcelaru, dirijor de renume internațional și director artistic al Festivalului Internațional 'George Enescu', va fi distins cu titlul de Cetățean de Onoare al Capitalei, conform unui proiect de Hotărâre al Consiliului General al Bucureștiului. Această distincție recunoaște meritele sale excepționale în conducerea orchestrală și promovarea culturii muzicale românești pe plan național și internațional. Măcelaru, originar din Timișoara și cu studii avansate la Rice University, a colaborat cu orchestre de prestigiu mondial, contribuind la sporirea prestigiului internațional al Bucureștiului. El va începe în sezonul 2025/26 mandatul de director muzical al Orchestrei Simfonice din Cincinnati și a fost un ambasador cultural activ, atrăgând artiști internaționali la festivaluri importante, inclusiv având un rol proeminent la Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris 2024.

Camera Deputaților a adoptat, pe 24 septembrie 2025, un proiect de lege ce obligă spitalele publice și private să instaleze butoane de panică în fiecare salon și să implementeze sisteme de supraveghere video în unitățile de primiri urgență și secțiile de terapie intensivă. Această inițiativă, adoptată ca răspuns la tragedia din Maternitatea din Botoșani, are scopul de a îmbunătăți siguranța pacienților în contextul critic al lipsei de personal medical. Înregistrările video vor fi păstrate între 3 și 60 de zile, accesibile doar personalului autorizat, iar nerespectarea acestor reglementări va atrage amenzi semnificative între 10.000 și 30.000 de lei. Spitalele au un termen de 18 luni pentru a implementa măsurile, iar legea va fi transmisă președintelui pentru promulgare.

În cadrul Conferinței News.ro dedicată IMM-urilor, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că regimul fiscal din România este excesiv de apăsător, limitând considerabil capacitatea de manevră a antreprenorilor și fiind o sursă de blocaj financiar. Oficialul a promis o abordare mai transparentă și eficientă pentru sprijinirea inițiativelor antreprenoriale, subliniind necesitatea utilizării fondurilor europene în condițiile constrângerilor bugetare naționale. De asemenea, Pîslaru a accentuat importanța comunicării clare din partea Guvernului în privința resurselor disponibile și a reconfirmat angajamentul guvernului de a promova transparența în gestionarea fiscalității.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a reafirmat sprijinul Partidului Național Liberal (PNL) pentru premierul Ilie Bolojan în demersurile de reformare a administrației publice, subliniind că reforma trebuie să conducă la o gestionare mai eficientă. Abrudean a criticat rezistența față de propunerile premierului, indicând că acestea nu pot fi contestate cu raționamente slabe și a cerut o analiză comparativă a eficienței administrative între primării. De asemenea, el a acuzat PSD de atacuri asupra reformelor și de influență din luptele interne, reiterând angajamentul PNL față de coaliție și față de proiectele lui Bolojan. În plus, Abrudean a semnalat disparitățile în resursele umane ale primăriilor, accentuând necesitatea unei evaluări corecte a numărului de angajați.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a anunţat concedierea a patru pădurari din Romsilva, condamnaţi definitiv pentru furt de lemne. Această măsură subliniază vulnerabilitatea sistemului silvic la corupţie şi necesitatea restabilirii legalităţii în administrarea pădurilor, evidenţiată de disfuncţionalităţile legislaţiei silvice care au permis acestor angajaţi să rămână în funcţii după condamnare. Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că identificarea altor funcţionari cu condamnări va continua, având ca scop întărirea transparenţei şi prevenirea abuzurilor în gestionarea pădurilor. Se va lucra de asemenea la întărirea mecanismelor de verificare în acest domeniu.

Pe 26 septembrie 2025, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca va organiza un eveniment Noaptea Cercetătorilor Europeni, între orele 13:00 și 24:00, pe esplanada din fața Sălii Sportive Horia Demian. Activitățile interactive vor include prezentări, expoziții, experimente, interviuri și ateliere, având ca scop creșterea conștientizării publicului asupra importanței cercetării și inovației. Tot în aceeași zi, Universitatea din Oradea va organiza un eveniment între orele 17:00 și 22:00, în Sala Multifuncțională, ce va cuprinde ateliere interactive, demonstrații științifice și dezbateri, accesibile publicului. Pe 30 septembrie 2025, locuitorii din Iași sunt invitați la evenimentul similar organizat de Universitatea 'Alexandru Ioan Cuza' în Grădina Palas, de la ora 17:00, unde participanții vor putea interacționa cu specialiști din domenii precum fizica, biologia și chimia, explorând fapte interesante prin experimente unice.

Italia și Spania au trimis nave militare pentru a sprijini Flotila Global Sumud, atacată cu drone în timp ce transporta ajutoare umanitare către Gaza. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a anunțat că Italia va trimite o a doua navă militară și a subliniat că acest demers este un act de umanitate, nu o provocare. În contextul livrării ajutoarelor, premierul italian, Giorgia Meloni, a propus ca acestea să fie depuse în Cipru, unde vor fi distribuite prin intermediul Bisericii Catolice. Flotila, care include aproximativ 50 de ambarcațiuni civile, încearcă să rupă blocada impusă de Israel asupra Gazei, dar Ministerul de Externe al Israelului a avertizat că nu va permite navelor să se apropie de apele Gazei. Activistul brazilian Thiago Ávila a declarat că grupul nu va renunța la misiunea sa umanitară, în pofida amenințărilor.

Incendiul izbucnit marți seară, pe 24 septembrie 2025, la depozitul Antefrig din Sectorul 2 al Bucureștiului, a fost stins joi dimineața, după o intervenție de aproape 20 de ore în care au fost mobilizate 26 de autospeciale. Flăcările s-au extins pe o suprafață de peste 7.000 de metri pătrați, afectând grav structura metalică a clădirii. Din cauza fumului dens generat, au fost emise patru mesaje RO-Alert pentru locuitorii din sectoarele 2, 3, 4 și 5, iar inițial aerul a devenit irespirabil, cu concentrații de particule PM10 și PM2,5 depășind limitele acceptate. Măsurătorile de mediu efectuate miercuri și joi au arătat o revenire a calității aerului în limite normale, însă expertiza ulterioară a evidențiat toxicoza fumatului inhalat, determinată de arderea materialelor plastice, precum și critici la adresa autorităților pentru lipsa unor măsuri eficiente de comunicare în cazuri de urgență. La fața locului, pentru monitorizare, rămân două autospeciale și o echipă CBRN.

În data de 25 septembrie 2025, Guvernul României a adoptat un pachet semnificativ de hotărâri pentru continuarea marilor proiecte de infrastructură rutieră, inclusiv exproprieri și actualizări de documentație tehnică, cu fonduri alocate pentru Autostrada Sibiu-Făgăraș, varianta ocolitoare Satu Mare, Autostrada Focșani-Bacău și Centura Sud a Bucureștiului. Bugetul total pentru exproprieri a fost estimat la 789.000 lei pentru Autostrada Sibiu-Făgăraș, cu o suplimentare de 3 milioane lei pentru ocolirea Satu Mare. Premierul Ilie Bolojan a discutat despre rectificarea bugetară, subliniind că ministerele au solicitat aproape 70 miliarde de lei, însă doar 23-25 miliarde vor fi disponibile. Rectificarea preconizată va acoperi cheltuielile esențiale, inclusiv pensii și salarii, și va include o majorare a deficitului bugetar la 8,4% din PIB. În consecință, Ministerul Apărării va redirecționa fonduri din bugetul de înzestrare pentru a acoperi plățile curente, amânând investițiile esențiale pentru anul 2026. Aprobarea finală a rectificării bugetare este așteptată să aibă loc în ședința de Guvern programată pentru marți, 29 septembrie 2025.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat că demisiile recente de la Hidroelectrica, efectuate de comun acord cu CEO-ul Karoly Borbely și CFO-ul Marian Fetița începând cu 19 septembrie 2025, nu sunt întâmplătoare, ci reflectă o seriozitate crescută a Guvernului în privința guvernanței corporative. Aceste schimbări sunt corelate cu obligațiile asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu deciziile Comisiei Europene, care au dus la suspendarea parțială a plăților. În acest context, Ministerul Energiei a solicitat implementarea rapidă a măsurilor necesare pentru a remedia deficiențele raportate de Comisia Europeană, iar Pîslaru a subliniat importanța reformelor economice și riscurile asociate cu investițiile în acest domeniu, așteptând, de asemenea, o decizie de la Curtea Constituțională privind reforma pensiilor speciale.

Pe 25 septembrie 2025, Garda financiară a descoperit peste 4,4 kilograme de marijuana într-un microbuz românesc, aflat în tranzit din România spre Italia, pe autostrada M7. Vehiculul, care transporta opt pasageri, a fost oprit pentru control, iar în urma inspecției bagajelor, ofițerii au găsit substanța narcotică în două cutii de carton. Testele au confirmat substanța ca fiind marijuana, iar cazul este acum în curs de investigație penală de către autorități. Informația a fost comunicată de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Vamală.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că România va încheia anul 2025 cu un deficit bugetar de 8,4% din PIB, echivalent cu aproximativ 159 miliarde de lei, datorat în principal creșterii costurilor cu dobânzile, estimate la 51 miliarde lei. Bolojan a subliniat că, respectând disciplina bugetară, deficitul ar putea scădea la puțin peste 6% în 2026. Guvernul a convenit cu Comisia Europeană asupra acestei ținte, care a fost revizuită de la 7% inițial. Pentru anul curent, bugetul preconizează investiții de 149 miliarde lei, iar utilizarea fondurilor din PNRR rămâne o prioritate. Rectificarea bugetară, care va asigura plățile curente și alocările suplimentare pentru asistența socială, a fost suspendată de Curtea Constituțională pentru o decizie pe 8 octombrie. Bolojan a menționat că, deși se așteaptă presiuni financiare, obiectivele de investiții vor fi menținute. Criticile din opoziție, îndeosebi din partea lui Florin Cîțu, subliniază lipsa de voință politică și nevoia pentru reforme autentice. Măsurile pentru reducerea deficitului includ limitarea pensionărilor anticipate și creșterea vârstei de pensionare, cu scopul de a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a reiterat importanța utilizării eficiente a 13 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până pe 31 august 2026, în contextul în care țara a primit deja 10 miliarde de euro și a investit 7 miliarde în peste 17.000 de proiecte, inclusiv în infrastructură, educație și sănătate. Pîslaru a semnalat întârzierile proiectelor de infrastructură ca o problemă majoră care ar putea afecta atingerea obiectivului, solicitând unitate socială pentru a spori eficiența programului. De asemenea, a anunțat implementarea unui tablou de bord public pentru monitorizarea progresului acestor proiecte, destinat să restabilească încrederea cetățenilor. În plus, el a subliniat că România poate accesa până la 140 miliarde euro în perioada 2028-2035, dar eficiența acestor fonduri depinde de utilizarea lor corespunzătoare de către stat. Pîslaru a comentat și despre deficiențele în modul de gestionare a informațiilor referitoare la deficitul bugetar, evidențiind omisiunile în context electoral și importanța fondurilor europene pentru ajustările economice viitoare.

Florin Manole, ministrul Muncii, a subliniat importanța controalelor ferme la centrele sociale, evidențiind faptul că bunăstarea persoanelor vulnerabile reflectă valorile societății românești. Între iunie și august 2025, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) a realizat 3.000 de inspecții, descoperind deficiențe grave cum ar fi lipsa avizelor necesare, personal insuficient și condiții de cazare necorespunzătoare. Ca urmare a acestor controale, au fost aplicate amenzi totale de peste 2 milioane de lei și au fost impuse aproape 3.800 de măsuri de remediere, inclusiv suspendarea activității pentru 16 servicii sociale. ANPIS a identificat, de asemenea, 2.296 de inspecții, rezultând în sancțiuni contravenționale și propuneri de măsuri de corectare, subliniind angajamentul ministerului de a proteja persoanele vulnerabile.

Ediția din 2026 a festivalului Untold, denumită Untold One, va avea loc între 6 și 9 august în Cluj-Napoca, marcând începutul unei decade inovatoare în muzică. Organizatorii promit un spectru musical diversificat, incluzând genuri precum EDM, House, Techno, dar și spectacole exclusive susținute de superstaruri internaționale și legende românești. După succesul ediției din 2025, care a atras peste 470.000 de fani și a consolidat poziția festivalului în topul global, Untold One va oferi premiere internaționale și producții vizuale impresionante. De asemenea, fanii se pot înregistra pe untold.com pentru a cumpăra abonamente, începând cu 6 octombrie 2025, când va debuta a doua rundă de vânzări.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu pentru 'The Axios Show' că obiectivul său principal este încheierea războiului cu Rusia, afirmând că este pregătit să demisioneze imediat ce conflictul se va sfârși. În acest context, el a subliniat dorința de a organiza alegeri în cazul unei încetări a focului, recunoscând totodată provocările de securitate care pot împiedica un astfel de proces, în special în regiunile ocupate de Rusia. Zelenski a discutat recent cu fostul președinte american Donald Trump despre sprijinul necesar pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei, solicitând arme cu rază lungă de acțiune și consolidând ideea că Ucraina va răspunde atacurilor rusești prin ținte strategice, inclusiv infrastructura energetică. Între timp, Trump a adoptat o retorică mai fermă, afirmând că Ucraina poate recuceri teritoriile ocupate cu ajutorul Uniunii Europene, însă scepticismul cu privire la suportul real rămâne. Dușmanul ucrainean, Rusia, a reacționat la aceste declarații, menționând că dispune de arme capabile să contracareze orice încercare de atac din partea Ucrainei. În plus, cei din Kremlin subliniază angajamentele lor pentru soluții negociate în ciuda tensionării conflictului.