Septembrie 2025

Curtea Constituțională a României urmează să dezbată pe 24 septembrie 2025 legea pensiilor de serviciu pentru magistrați, iar premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia dacă proiectul este declarat neconstituțional. Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a subliniat importanța acestei reforme pentru îndeplinirea jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menționând că, în cazul unui aviz negativ, există opțiuni pentru a ajusta proiectul. De asemenea, el a afirmat că Guvernul are un plan și că va continua să susțină reforma, indiferent de rezultatul curții. Totuși, surse indică faptul că decizia CCR ar putea fi amânată din cauza divergențelor privind majorarea vârstei de pensionare a magistraților, iar această amânare ar putea afecta legitimitatea Guvernului și ar putea complica accesul la fondurile europene. Aceasta în contextul în care opoziția contestă toate modificările propuse, intensificând tensiunile politice.

Investigația jurnaliștilor de la Nord News a scos la iveală o rețea condusă de ONG-ul 'Evrazia', care recruta tineri pentru a influența alegerile din România și Republica Moldova, fiind implicată în coordonarea campaniilor politice. Recent, poliția din Republica Moldova a reținut o femeie din rețea, iar Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, a anunțat descoperirea unui portofel virtual cu 107 milioane de dolari destinați activităților subversive. Un reportaj BBC a relatat despre implicarea fugarului Ilan Șor, care primește fonduri din Rusia pentru a manipula alegerile parlamentare moldovene, programate pentru 26 septembrie 2025. Președintele Maia Sandu a condamnat aceste acțiuni, subliniind că Rusia investește semnificativ în destabilizarea situației, folosind platforme de socializare pentru defăimarea liderilor pro-europeni. Detalii recente indică faptul că rețeaua a racolat tineri moldoveni pentru instruire în Serbia, având scopul de a crea conținut politic și de a incita la violențe în timpul alegerilor.

Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR) a lansat acuzații conform cărora Uniunea Europeană și forțele NATO pregătesc o intervenție militară în Republica Moldova, în contextul alegerilor parlamentare programate pe 28 septembrie 2025. Declarațiile, care sugerează o acutizare a tensiunilor geopolitice, vin în urma unei concentrări de trupe NATO în România și sunt susținute de zvonuri neconfirmate despre prezența soldaților străini. Purtătorul de cuvânt al Guvernului moldovean, Daniel Vodă, a denunțat aceste afirmații ca fiind dezinformare menită să submineze încrederea cetățenilor în parcursul european al Moldovei, subliniind că Rusia investește sume considerabile, de până la 300 milioane de euro, pentru a influența voturile. Președinta Maia Sandu a exprimat îngrijorări privind intențiile Moscovei de a destabiliza procesul electoral și a intensificat apelurile la vigilență în fața dezinformării. Recent, autoritățile moldovene au desfășurat percheziții și arestări pentru a contracara o rețea de sabotaj asociată cu serviciile ruse, arestând 74 de persoane suspectate de planificarea de acțiuni violente. Alegerile din 28 septembrie sunt văzute ca un test crucial pentru democrația moldoveană și pentru viitorul său european, în timp ce se intensifică campaniile de propagandă și manipulare din partea Kremlinului.

Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării, a anunțat că România dispune de capabilități complete pentru a gestiona intruziunile aeronavelor rusești în spațiul aerian național, având măsuri de avertizare timpurie și avioane de luptă disponibile 24 de ore din 24. Procedura standard în cazul unei intruziuni prevede decolarea aeronavelor românești, care vor contacta radio avionul suspect și le vor somaza să se întoarcă, utilizarea forței fiind considerată ultima opțiune. Moșteanu a reieșit că România primește constant informații de la partenerii NATO și că, în ciuda provocărilor continue din partea Rusiei, războiul nu este o opțiune iminentă. În acest context, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a stabili cadrul legal privind măsurile împotriva acestor amenințări, întâlnire programată pentru joi la Palatul Cotroceni.

Premierul polonez Donald Tusk a anunțat că granița cu Belarus va fi redeschisă la miezul nopții de miercuri spre joi, după ce a fost închisă la începutul lunii septembrie în urma exercițiilor militare comune Rusia-Belarus, denumite "Zapad-2025", desfășurate între 12 și 16 septembrie, care au generat îngrijorări în Polonia și statele baltice, membri ai NATO și Uniunii Europene. Tusk a menționat că decizia vine ca urmare a evaluării unei scăderi a riscurilor legate de agresivitatea vecinilor estici, dar a avertizat că Polonia va fi pregătită să închidă din nou frontiera dacă tensiunile vor escalada. Redeschiderea acestei granițe este considerată crucială pentru traficul comercial, în special pentru rutele feroviare dintre China și Uniunea Europeană, care fuseseră afectate în urma închiderii.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor din Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a anunțat că susține continuarea plafonării marjei de profit pentru alimentele de bază, subliniind necesitatea stabilirii unui termen limită pentru soluționarea problemelor economice fundamentale. Peiu a criticat Guvernul pentru lipsa de viziune și eficiență în gestionarea cheltuielilor publice, argumentând că, deși se anunță creșteri de impozite, cheltuielile rămân constante, generând o creștere a deficitului bugetar. AUR propune o plafonare a adaosurilor comerciale în supermarketuri, dar subliniază necesitatea unui calendar pentru abordarea problemelor economice. De asemenea, Peiu a avertizat că recesiunea economică ar putea fi confirmată la sfârșitul anului 2025, indicând că dacă cheltuielile cu personalul bugetar ar fi fost înghețate în 2024, deficitul bugetar ar fi fost cu 44 de miliarde lei mai mic.

Pe 23 septembrie 2025, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a publicat un raport alarmant care documentează tortura și relele tratamente aplicate deținuților civili în zonele ocupate ale Ucrainei, menționând 508 cazuri de tortură și diverse abuzuri între 1 iunie 2023 și 10 septembrie 2025. Anchetatorii au intervievat 216 civili eliberați, constatând că 92% dintre aceștia au raportat acte de violență fizică severă, inclusiv bătăi, amenințări cu moartea și execuții simulate. De asemenea, raportul evidențiază condițiile inumane de detenție și subliniază că autoritățile ucrainene au și ele responsabilități, având în jur de 2.250 de deținuți, majoritatea acuzați de colaborare cu trupele ruse. Volker Turk, Înaltul Comisar al ONU, a afirmat că este esențial ca drepturile deținuților să fie o prioritate în discuțiile de pace, subliniind gravitatea situației și nevoia respectării dreptului internațional.

Pe 23 septembrie 2025, un băiat de 6 ani din Timișoara a fost găsit mort în cada de baie, după ce mama sa l-a lăsat nesupravegheat timp de zece minute. Incidentul a fost raportat autorităților prin apel la 112, iar la fața locului s-a constatat că minorul s-ar fi înecat, fiind descoperit un uscător de păr conectat la priză, ceea ce sugerează o posibilă electrocutare. Medicii sosiți nu au reușit să-l resusciteze, iar decesul a fost declarat la sosirea lor. Autoritățile au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, iar ancheta este în curs de desfășurare pentru a clarifica circumstanțele exacte ale tragediei.

Compania IULIUS a anunțat oficial demararea unui amplu proiect de bioremediere în Constanța, destinat decontaminării unei suprafețe de 38 de hectare afectate de hidrocarburi, cu o investiție totală de 29 milioane de euro. Acest proiect face parte dintr-un plan de regenerare urbană mai mare, cu o valoare estimată de peste 800 milioane de euro, și include metode inovatoare, bazate pe microorganisme naturale dezvoltate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA). Pe lângă bioremedierea solului și a apei subterane, proiectul va transforma fosta platformă Oil Terminal într-un nou ansamblu urbanistic integrat, care va include parcuri, o grădină botanică, facilități culturale și comerciale. Finalizarea acestui proiect este estimată să genereze peste 8.000 de locuri de muncă și va contribui la revitalizarea economică a zonei, atrăgând vizitatori pe parcursul întregului an.

O investigație recentă a jurnaliștilor de la NordNews a relevat implicarea Rusiei în alegerile din România din 2024 și în cele programate în Republica Moldova pentru 28 decembrie 2025. Potrivit Dianei Cearskaia de la Partidul „Moldova Mare”, o echipă de 65 de persoane a operat pe platforma TikTok pentru a sprijini politicianul prorus Călin Georgescu, suspectat de colaborări cu rețele de propagandă, inclusiv ONG-ul „Evrazia”, care ar coordona manipularea rețelelor sociale. Recent, poliția din Republica Moldova a reținut o femeie din această rețea, implicată în coordonarea campaniilor politice, iar fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a anunțat descoperirea unui portofel virtual cu 107 milioane de dolari destinat activităților subversive. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a subliniat importanța combaterii influenței ruse și a avertizat asupra riscurilor pentru stabilitatea țării. De asemenea, un reportaj BBC a scos la lumină o rețea coordonată de Ilan Șor, care beneficiază de fonduri din Rusia pentru a afecta alegerile din Moldova, vizând defăimarea liderilor pro-europeni. Alegerile parlamentare din Moldova sunt programate pentru 26 septembrie 2025, fiind impuse măsuri speciale pentru diaspora din România.

Pe 22 septembrie 2025, zeci de mii de protestatari au ieșit pe străzile din Italia, în special în orașele Milano, Napoli, Genova și Roma, pentru a manifesta împotriva ofensivei israeliene în Gaza. Manifestațiile, organizate de sindicate și angajați din porturi, au inclus greve care au dus la blocaje ale porturilor și la perturbări semnificative ale transportului public, inclusiv oprirea activității feroviare către Roma. Protestele au degenerat în ciocniri cu poliția, în care aproximativ 60 de polițiști au fost răniți și zece manifestanți au fost arestați. Autoritățile au intervenit cu gaze lacrimogene, în special la Milano. Muncitorii din porturi au contestat utilizarea Italiei ca punct de tranzit pentru arme către Israel. De asemenea, aceștia au cerut suspendarea vânzărilor de arme către Israel și impunerea de sancțiuni pentru a opri violențele în Gaza. Premierul italian, Giorgia Meloni, a reiterat sprijinul guvernului său față de Israel și a condamnat violențele, respingând recunoașterea unui stat palestinian, în ciuda crescutului sprijin public pentru Palestina, evidențiat prin aceste proteste.

Pe 23 septembrie 2025, Parlamentul Lituaniei a adoptat o lege care permite forțelor armate să doboare orice dronă care intră neautorizat în spațiul aerian, în contextul unor incidente recente cu drone rusești pe teritoriul său. Această decizie, susținută de 117 din cei 141 de membri ai Parlamentului, va intra în vigoare în luna octombrie și reflectă o adaptare a legislației la amenințările curente. Ministrul Apărării, Dovile Sakaliene, a subliniat importanța reacției rapide la aceste provocări. În programul de măsuri, România pregătește reacții similare, iar președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a CSAT pe 25 septembrie 2025. Viceministrul apărării lituanian, Karolis Aleksa, a menționat că modificările legislative cresc capacitatea de apărare a armatei, în special în fața amenințărilor din partea dronelor rusești și belaruse, care vor fi reglementate de noi cerințe începând cu 1 mai 2026.

'RaptureTok' este o tendință virală pe TikTok care anunță o presupusă 'Răpire' a credincioșilor planificată pentru 23 și 24 septembrie 2025, o idee popularizată de pastorul sud-african Joshua Mhlakela. Această mișcare a generat o panică printre utilizatori, mulți renunțând la locuri de muncă și vânzând bunuri personale în anticiparea evenimentului, alimentați de credințe religioase și instincte legate de 'Sfârșitul Lumii'. Utilizatorii au populat hashtagul 'rapture' cu peste 318.000 de postări, cu viziuni despre a doua venire a lui Iisus și judecata finală, propunând că evenimentele vor avea loc în acele zile. Deși unii abordează situația cu umor și entuziasm, istoria a arătat că predicțiile privind 'Sfârșitul Lumii' deseori s-au dovedit false, fără a corespunde unei date exacte. Totuși, fenomenul 'RaptureTok' a câștigat popularitate, fiind susținut de anumite grupuri evanghelice, chiar și în fața experiențelor anterioare de panică similară.

Super-taifunul Ragasa, considerat cel mai puternic ciclon tropical al anului, a provocat distrugeri severe în Taiwan și sudul Chinei, având ca rezultat 14 decese și 124 de persoane dispărute în județul Hualien, Taiwan, din cauza cedării unui lac de baraj. În Hong Kong, furtuna a generat vânturi uraganice și ploi torențiale, conducând la evacuarea a peste 700 de persoane și închiderea școlilor și zborurilor. Autoritățile din Guangdong, China, au ordonat evacuarea a aproape 2 milioane de persoane, cu riscuri de inundații severe raportate, în special în orașul Guangfu, unde apa a atins etajele superioare ale imobilelor. De asemenea, inundațiile au dus la moartea a cel puțin trei persoane în Filipine. Situația rămâne alarmantă, iar echipele de salvare se confruntă cu dificultăți în accesarea zonelor afectate. Autoritățile au instituit starea de alertă maximă în Hong Kong și sudul Chinei, pregătindu-se pentru impactul suplimentar al furtunii.

Autoritățile din diverse regiuni ale Italiei, cum ar fi Calabria și Toscana, lansează inițiative menite să atragă populația în satele aproape părăsite, oferind stimulente financiare semnificative pentru familii cu copii, tineri sub 40 de ani și pensionari. Calabria propune sume de până la 5.000 de euro pentru familiile cu copii minori și până la 20.000 de euro tinerilor care cumpără locuințe. Toscana, alături de provincia Trento, care oferă până la 100.000 de euro pentru relocarea în sate montane, implementează programe care vizează nu doar oprirea declinului populației, ci și crearea de comunități sustenabile. Sardinia reintroduce un bonus de natalitate în acest context, dar obstacolele de integrare și resursele limitate rămân provocări majore.

La Berlin, Pal Jonson, ministrul suedez al apărării, a solicitat o schimbare fundamentală de mentalitate în Europa, trecând de la o abordare de pace la una de pregătire pentru război, având în vedere reînarmentarea semnificativă a Rusiei și sofisticarea forțelor armate ale acesteia. Jonson a subliniat importanța unei coordonări mai strânse între partenerii NATO în domeniul apărării, avertizând asupra riscurilor de fragmentare a investițiilor. De asemenea, el a evidențiat deficitul de sprijin financiar pentru Ucraina, solicitând o cooperare mai robustă între Suedia, recent integrată în NATO, și Germania, pentru a face față provocărilor comune generate de conflictul din Ucraina.

Administrația Națională Apele Române a raportat că acumularea Paltinu se află la un coeficient de umplere de 36%, cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, ceea ce se traduce printr-un volum de apă estimat între 15 și 18,6 milioane m³. Se preconizează o scădere suplimentară a volumului până la sfârșitul lunii septembrie. Deși există un deficit hidrologic în bazinul Buzău-Ialomița, alimentarea cu apă pentru populația din Ploiești și orașul Breaza va continua fără restricții. Apele Române vor efectua verificări ale echipamentelor barajului și vor coborî temporar nivelul apei pentru asigurarea siguranței acestuia, având în vedere prioritizarea alimentării cu apă. Măsurile adoptate includ și analize pentru soluții tehnice de desalinizare a localităților din județul Mureș.

Niki Pilic, cunoscut și sub numele de Nikola Pilic, a încetat din viață pe 21 septembrie 2025, la vârsta de 86 de ani, în Opatija, Croația. Pilic a avut o carieră remarcabilă ca jucător de tenis, fiind finalist la Roland Garros în 1973 și câștigând US Open în 1970. De asemenea, a fost căpitan al echipei germane de Cupa Davis între 1987 și 1996, perioadă în care a condus echipa la câteva titluri, devenind primul căpitan care a câștigat cu trei națiuni diferite. Pasiunea sa pentru dezvoltarea tinerelor talente de tenis l-a făcut un mentor important pentru jucători de top, inclusiv pentru Novak Djokovic, pe care l-a influențat în cariera sa timpurie. Pilic a fost omagiat de Federația croată de tenis pentru contribuțiile sale semnificative la sport în 2019 și va rămâne în memoria colectivă ca o figură marcantă în istoria tenisului.

Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat un contract pe o durată de opt ani cu Weatherford International pentru implementarea unui sistem digital de monitorizare în timp real a parametrilor sondelor, marcând o premieră pentru companie. Această inițiativă se alătură angajamentului Romgaz față de transformarea digitală și eficientizarea operațiunilor. Tehnologiile avansate utilizate, bazate pe cloud și inteligență artificială, vor permite colectarea de date esențiale de la mii de sonde, contribuind la optimizarea producției și îmbunătățirea procesului decizional. CEO-ul Romgaz, Razvan Popescu, a subliniat importanța acestui parteneriat pentru viitorul operațiunilor companiei și alinierea acestuia la strategia de inovație a Romgaz.

Serviciul Secret al SUA a anunțat destructurarea unei rețele complexe de telecomunicații care consta în peste 300 de servere și 100.000 de cartele SIM, suspectate de a putea paraliza serviciile de telecomunicații din New York, iar acțiunea a avut loc înainte de Adunarea Generală a ONU. Dispozitivele confiscate, localizate pe o rază de 50-60 km de sediul ONU, aveau capacitatea de a efectua apeluri anonime și de a trimite 30 de milioane de SMS-uri pe minut. Autoritățile au avertizat că aceste echipamente reprezentau o amenințare serioasă, fiind folosite pentru activități ilegale, inclusiv posibile atacuri asupra infrastructurii de telecomunicații, și au identificat indicii de legături cu actori statali care ar putea reprezenta un risc pentru securitatea națională. O anchetă continuă pentru a stabili detalii suplimentare despre implicarea actorilor rău intenționați și posibila finanțare de către organizații externe.

Recentul sondaj realizat de eToro arată că 70% dintre români nu au încredere în perspectivele economiei, o creștere semnificativă față de 61% în trimestrul anterior, iar încrederea în stabilitatea locului de muncă a scăzut de la 77% la 69%. Generația Z se dovedește a fi cea mai optimistă, cu un procent de 79% care are încredere în locurile de muncă, în contrast cu celelalte generații. De asemenea, 52% dintre investitorii români nu au încredere în economia locală, reflectând incertitudinea globală și lipsa de claritate a reformelor guvernamentale. Bogdan Maioreanu, analist eToro, subliniază că numărul celor care nu au încredere în economia românească a crescut de la 18% la 27% în ultimele trei luni, ceea ce adâncește o criză de încredere pe fondul unei creșteri economice lente, a deficitului bugetar mare și a inflației ridicate. Această stare complexă generează îngrijorări semnificative asupra viitorului economic al țării.

Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research, publicat pe 23 septembrie 2025, 72,8% dintre români consideră că România își îndeplinește rolul în sprijinul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, marcând o creștere semnificativă față de 56,3% în 2015. Sondajul, realizat între 1 și 9 septembrie 2025 pe un eșantion de 1.103 persoane, relevă că încrederea în eforturile României este însoțită de opinia majorității respondenților, care consideră că integrarea europeană a Moldovei depinde în principal de voința cetățenilor și liderilor moldoveni (50,9%), în comparație cu 40,4% care cred că ajutorul extern joacă un rol crucial. Directorul INSCOP a subliniat importanța alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, evaluând impactul acțiunilor externe asupra stabilității și orientării europene a Republicii Moldova.

Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) a anunțat încheierea unei scheme frauduloase cu criptomonede, operând din 2018 și extinsă în 23 de țări, inclusiv România. Poliția a efectuat recent percheziții în Spania, Portugalia, Italia, România și Bulgaria, arestând cinci suspecți, între care principalul lider al grupului, acuzat de fraudă și spălare de bani. Victimele, din mai multe țări europene, au fost atrase prin promisiuni de câștiguri semnificative, dar au suferit pierderi semnificative după ce au fost induse să plătească taxe suplimentare pentru a recupera fondurile, iar site-urile frauduloase au dispărut. Schema a implicat transferuri de fonduri în conturi din Lituania pentru a fi ulterior spălate, subliniind importanța cooperării internaționale în combaterea fraudei complexe.

Christian Horner a încheiat oficial colaborarea cu Red Bull Racing, după două decenii de conducere în care echipa a obținut opt titluri mondiale la piloți și șase la constructori. Demis la finalul lunii iunie 2025 din cauza unor rezultate slabe și tensiuni interne, Horner a primit o compensație semnificativă, care ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane de lire sterline. De asemenea, a fost exonerat de o anchetă internă ce viza comportamentul său, iar acum are posibilitatea de a se alătura oricărei echipe din Formula 1 în primăvara anului viitor. Se speculează că Haas F1 Team, recent asociat cu Toyota pentru asigurarea de resurse financiare, ar fi principala opțiune a lui Horner, care caută un rol similar cu cel al lui Toto Wolff în cadrul echipei.

În 2025, China a raportat un surplus comercial record de 1,2 trilioane de dolari, evidențiind o reziliență surprinzătoare în sectorul exporturilor, în ciuda tarifelor vamale ridicate impuse de Statele Unite și a măsurilor punitive din partea unor țări precum Mexic. Exporturile au înregistrat o creștere semnificativă către piețe din India, Africa și Asia de Sud-Est, punând guvernele altor națiuni într-o situație delicată, între protecția industriei locale și menținerea relațiilor diplomatice cu China. În timp ce Beijingul reușește să își redirecționeze produsele, companiile chineze se confruntă cu provocări interne, inclusiv o scădere a profiturilor industriale, generată de o strategie de vânzare agresivă și de o presiune deflaționistă. De asemenea, autoritățile din India și Indonezia au anunțat o monitorizare atentă a importurilor chinezești, evitând în același timp măsuri tarifare severe datorită negocierilor comerciale cu Statele Unite.

Președintele rus, Vladimir Putin, a propus pe 23 septembrie 2025 o prelungire de un an a Tratatului New START, care limitează numărul de focoase nucleare desfășurate de Rusia și Statele Unite, conditionând această decizie de o acțiune similară din partea președintelui american, Donald Trump. Tratatul este programat să expire pe 5 februarie 2026, iar în contextul tensiunilor crescute cu NATO și al problemelor cauzate de războiul din Ucraina, discuțiile pentru reînnoirea acestuia au fost întârziate. Deși Rusia a suspendat în 2023 verificările, Putin a subliniat că țara sa este pregătită să respecte limitele tratatului timp de un an după expirarea acestuia, afirmând că măsurile distructive ale țărilor occidentale au afectat semnificativ dialogul dintre statele nucleare. În cursul aceleași zile, el a avertizat asupra acțiunilor Occidentului, considerându-le distructive pentru echilibrul global și a menționat că Rusia nu intenționează să escaladeze tensiunile, dar este pregătită să reacționeze.</text>

O comisie a Parlamentului European a recomandat menținerea imunității eurodeputatului Peter Magyar din Ungaria și a eurodeputei Ilaria Salis din Italia, în urma unor cereri de ridicare a imunității înaintate de guvernul premierului ungar Viktor Orbán. Magyar, lider al partidului de opoziție Tisza, este sub investigație pentru acuzații legate de furt și defăimare, în timp ce Salis a fost arestată anul trecut pentru violențe la o adunare extremă. Orbán a criticat vehement decizia comisiei, afirmând că Magyar este manipulat de Bruxelles, iar votul final va avea loc într-o sesiune viitoare a Parlamentului European.

Un băiat în vârstă de 13 ani din Kunduz, Afganistan, a fost descoperit în compartimentul trenului de aterizare al unui avion Kam Air, la aeroportul internațional din New Delhi, după ce a călătorit ilegal de la Kabul. Incidentul a avut loc duminică, iar băiatul a fost găsit rătăcind în apropierea aeronavei. În urma interogării, acesta a declarat că voia să ajungă în Iran, fără să cunoască faptul că zborul său era direcționat către Delhi. După interogare, autoritățile l-au trimis înapoi în Afganistan cu același zbor. Incidentul evidențiază gravele probleme de securitate și control în aeroporturile din regiune.

Ioan Bogdan Brutaru, un profesor de religie de 48 de ani la Liceul Energetic din Constanța, a fost reținut pe 23 septembrie 2025 de DIICOT, sub acuzația de pornografie infantilă, după ce în zilele de 18 și 19 septembrie a solicitat unui elev de 16 ani să îi trimită imagini cu caracter sexual explicit. Bărbatul este, de asemenea, acuzat că a încercat să corupă sexual un alt minor de 17 ani. În urma perchezițiilor la domiciliul său, au fost ridicate dispozitive de stocare ca dovezi. Arhiepiscopia Tomisului l-a suspendat din activitatea liturgică, iar Inspectoratul Școlar Județean Constanța va demara o cercetare disciplinară. Brutaru va fi prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Volvo Cars a anunțat că va demara producția unui nou model hibrid destinat pieței americane la finalul acestui deceniu, măsură menită să optimizeze utilizarea fabricii sale din Carolina de Sud. Această inițiativă este parte a adaptării companiei la politicile comerciale ale administrației Trump, care impun taxe vamale pe mașinile importate. De asemenea, Volvo a confirmat planurile de creștere a producției în SUA, inclusiv introducerea modelului SUV XC60 planificat pentru 2026. Deși acordul comercial UE-SUA din august a promis reducerea taxelor vamale, implementarea acestuia nu a avut loc până la momentul actual.

Conform raportului publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), perspectivele economice globale pentru 2025 au fost îmbunătățite, cu o estimare de creștere a PIB-ului global de 3,2%, consolidată de o surpriză în performanța economică din prima jumătate a anului. Cu toate acestea, se anticipează o scădere a acestei creșteri la 2,9% în 2026, iar economia Statelor Unite este așteptată să încetinească drastic, cu o prognoză de creștere de doar 1,8% în 2025. Raportul subliniază că efectele tarifelor comerciale impuse de SUA nu s-au resimțit pe deplin, având impact asupra consumului și pieței muncii. De asemenea, prognoza pentru zona euro a fost stabilită la o creștere de 1,2% pentru 2025, iar Germania este estimată să aibă o creștere de doar 0,3%. Inflația în economiile G20 este prevăzută la 3,4%. OCDE subliniază necesitatea acordurilor comerciale pentru stimularea creșterii economice și menționează că slăbiciunea pieței muncii rămâne o preocupare majoră.

Columbianul Murillo Diosa Luis Alfonso, în vârstă de 34 de ani, a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru tentativă de acte de diversiune, fiind acuzat că a încercat să distrugă obiective strategice din România la instigarea unei persoane din Federația Rusă. Condamnarea menține sentința anterioară a Curții de Apel București, iar ancheta, gestionată de DIICOT și SRI, a fost inițiată în noiembrie 2024, când Murillo a fost trimis în judecată. Autoritățile române au intervenit pentru a preveni un posibil atac ce viza în special distrugerea prin explozie a unor obiective vitale pentru securitatea națională. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a impus o obligație de a plăti cheltuieli judiciare de 300 lei.

În cadrul unei mese rotunde la Senat pe tema natalității, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a confirmat necesitatea creșterii natalității în România, subliniind că acest obiectiv nu trebuie atins prin constrângerea femeilor. Rogobete a criticat propunerea legislativă a deputaților neafiliați Monica și Radu-Mihail Ionescu, care vizează modificarea articolului 202 din Codul penal, ce ar introduce pedepse de 3 până la 7 ani pentru vătămarea fătului, punând astfel în pericol drepturile fundamentale ale femeilor. El a menționat că, deși inițiativa nu incriminează avortul direct, ar putea genera confuzii legate de infracțiunile asociate vătămării fătului. Ministrul a evidențiat necesitatea unor politici de prevenție în domeniul sănătății și a anunțat dezvoltarea unei strategii naționale destinate acestui scop, accentuând corelarea între creșterea natalității și progresele în screening și prevenție.

Până la 19 septembrie 2025, au fost validate 87.360 de cereri pentru tichetele de energie, care oferă sprijin financiar persoanelor vulnerabile în plata facturilor de curent electric. Ministerul Muncii încurajează depunerea cererilor până pe 27 septembrie pentru persoanele care nu au aplicat încă, având în vedere că acestea acoperă perioada iulie-august. În prezent, au fost depuse 750.000 de cereri, iar 450.000 de tichete au fost deja emise. Ajutoarele, în valoare de 50 de lei pe lună, se acordă retroactiv și au fost plătite deja pentru peste 270.000 de beneficiari. Programul va dura până în martie 2026, având ca obiectiv protejarea consumatorilor vulnerabili, iar discuții în plenul Senatului vor avea loc pentru a aborda ordonanța de urgență ce prevede sprijin și pentru persoanele cu afecțiuni medicale. Plata sprijinului va începe pe 23 septembrie 2025, beneficiarii putând folosi voucherele pentru achitarea facturilor de energie electrică.

Depogaz Ploiești, parte din Grupul Romgaz, a reușit să înmagazinese 2,59 miliarde metri cubi de gaze naturale, atingând un grad de umplere de 90,30% la data de 20 septembrie 2025, cu peste 41 de zile înainte de termenul stabilit de Regulamentul (UE) 2024/2995, care impune un minim de 90% umplere până la 1 noiembrie 2025. Compania estimează că până la sfârșitul lunii octombrie 2025, depozitele vor fi complet pline, asigurând astfel un nivel adecvat de securitate energetică pentru sezonul rece 2025-2026. În plus, Depogaz desfășoară proiecte de investiții de 2,3 miliarde lei pentru extinderea capacităților de înmagazinare și extracție, ceea ce este sprijinit prin fonduri europene, răspunzând astfel cerințelor în creștere din domeniu.

Fotbalistul Alexandru Mitriță, jucător la Zhejiang FC, și-a anunțat retragerea din echipa națională a României printr-o scrisoare oficială, subliniind dificultățile generate de distanța semnificativă între China și România. Selecționerul Mircea Lucescu a comentat această decizie, menționând că a aflat din presă și că și-ar fi dorit ca Mitriță să joace un ultim meci pentru a-și lua rămas bun de la suporteri, în ciuda faptului că nu există un conflict între ei. Mitriță a declarat pe Instagram că nu regretă decizia, aducând în discuție lecțiile învățate din viață, în ciuda avertismentelor lui Lucescu care crede că ar fi putut avea o carieră mai strălucită cu un angajament mai mare. La 30 de ani, Mitriță are 25 de selecții și 4 goluri pentru echipa națională, ultima apariție fiind în septembrie 2024. Gigi Becali, patronul FCSB, a susținut alegerea lui Mitriță de a rămâne în China pentru a fi alături de familie, indicând și influența aspectelor financiare asupra deciziei sale.