August 2026

Un pasager care încerca să părăsească țara pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, cu destinația Doha, a fost depistat de inspectorii vamali și polițiștii de frontieră cu o sumă totală de 60.000 de dolari și 2.000 de euro nedeclarați. Bărbatul s-a încadrat pe culoarul verde „Nimic de declarat” și a încercat să transfere suma de bani unui copil minor care îl însoțea. Autoritatea Vamală Română a reținut temporar numerarul, a aplicat o amendă contravențională de 10.000 de lei pentru nerespectarea obligației de declarare a valorilor ce depășeau plafonul legal și a reamintit cetățenilor obligația declarării sumelor ce depășesc 10.000 de euro la ieșirea din Uniunea Europeană.

În 2025, România a înregistrat progrese semnificative în conectivitatea la internet, atingând 95,47% în gospodării și o rată de utilizare de 93,15%, ambele depășind media Uniunii Europene. Cu toate acestea, țara se confruntă cu cea mai mare provocare la nivel european în ceea ce privește competențele digitale, doar 31,84% din populație deținând abilități de bază sau superioare, poziționând România pe ultimul loc în UE. Această discrepanță între accesul facil la tehnologie și nivelul scăzut al abilităților digitale este principala provocare pentru digitalizarea țării.

Jed York, principalul proprietar al echipei San Francisco 49ers și coproprietar al cluburilor Leeds United și Glasgow Rangers, a fost condamnat la două zile de închisoare cu suspendare și o amendă de 1.150 de dolari după ce a fost arestat în Ohio. Acesta a fost inițial acuzat de "recurgere la prostituție" pentru că a răspuns unui anunț online, însă acuzația a fost ulterior reclasificată, în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției, ca "tulburare a ordinii publice" și "deținere de instrumente infracționale", acesta necontestând faptele. Pe lângă pedeapsa cu suspendare și amenda, York a primit obligația de a urma un curs online, iar suma de 160 de dolari oferită pentru presupusa întâlnire a fost confiscată. Autoritățile sportive investighează incidentul conform politicilor interne.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că o creștere a taxelor în mediul privat ar reprezenta o greșeală fundamentală, afectând obiectivul României de a reveni pe creștere economică. El a subliniat necesitatea unui sector privat competitiv și a investițiilor, menționând că soluțiile pentru echilibrarea finanțelor publice nu ar trebui să implice noi taxe, ci măsuri de stimulare a economiei. Pîslaru a invocat și avertismentele Băncii Naționale a României, prin Eugen Rădulescu, privind riscurile unei astfel de măsuri, și a reafirmat că Ministerul de Finanțe urmărește o „creștere sănătoasă”, susținută de proiecte europene.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită demisia premierului Ilie Bolojan, invocând presupuse coincidențe și un "ecosistem al accesului" la Palatul Victoria, precum și o serie de controverse legate de persoane din anturajul său. Criticile sindicatului survin în contextul în care Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului numită de Bolojan, a fost audiată ca suspectă într-un dosar DNA pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. SAALG acuză discrepanța dintre discursurile despre austeritate și standardele de integritate aplicate celor din proximitatea puterii, cerând explicații despre mecanismele de verificare a integrității celor numiți în funcții înalte și despre accesul la Palatul Victoria.

Echipa națională de volei feminin a României a suferit a treia înfrângere consecutivă la Campionatul European, fiind învinsă de Belgia cu scorul de 3-0 (25-21, 25-20, 25-17) în Grupa C. Anterior, "tricolorele" pierduseră la limită, cu 2-3, în fața Olandei și Azerbaidjanului, deși au demonstrat reveniri spectaculoase în ambele partide. Cu aceste rezultate, România ocupă ultimul loc în grupă, fără nicio victorie, în timp ce Belgia se află pe prima poziție. Următoarele adversare ale României vor fi Portugalia și Spania.

România dispune de o situație favorabilă privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale pentru iarna 2026-2027, având o producție internă semnificativă și niveluri de stocare peste media Uniunii Europene. Cantitățile necesare pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică au fost deja contractate la un preț reglementat de 110 lei/MWh, oferind protecție populației. Proiectul Neptun Deep, programat să înceapă în 2027, va consolida și mai mult această poziție. În contrast, piața europeană se confruntă cu stocuri istorice de scăzute (aproximativ 62-63%) și prețuri angro de referință (TTF) apropiate de maximele ultimilor ani (peste 68 EUR/MWh), amplificate de tensiuni geopolitice în Orientul Mijlociu și competiția sporită pentru GNL cu Asia. Această situație ar putea duce la creșterea facturilor pentru consumatorii europeni, Italia fiind considerată cea mai expusă țară la un șoc al prețurilor, în timp ce firmele industriale din România ar putea resimți creșterea prețurilor de pe piața liberă.

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a reprezentat România la Kiev, la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska, cu ocazia Zilei Independenței și a celui de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni. Evenimentul, axat pe tema „Lumea în 2026: stabilitate în vremuri incerte”, a explorat reziliența societăților în fața crizelor, România contribuind la un Vocabular Global al Rezilienței cu termenul „dârzenie”, explicat ca hotărâre și capacitate de a depăși dificultățile, păstrându-și demnitatea. În ciuda participării, absența oficială a lui Nicușor Dan și utilizarea titulaturii de „Prima Doamnă a României” de către Administrația Prezidențială au generat discuții, experții atrăgând atenția că funcția nu este reglementată și ridicând semne de întrebare cu privire la reprezentarea diplomatică a statului român. În cadrul evenimentului, Grădinaru a purtat o rochie personalizată de designerul român Andreea Raicu.

Banca Națională a României (BNR) a precizat că opiniile exprimate de angajații săi pe conturile personale de pe rețelele sociale reprezintă puncte de vedere private și nu constituie luări de poziție oficiale ale instituției. Această clarificare vine pe fondul declarațiilor recente ale consilierului guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, care a avertizat asupra riscurilor economice majore pentru România, inclusiv pierderea fondurilor europene din PNRR și posibila retrogradare a ratingului de țară, criticând totodată politicile PSD și comportamentul sindicatelor. Reacția BNR survine după ce lideri PSD, precum Daniel Zamfir și Alfred Simonis, au cerut demiterea lui Rădulescu, acuzându-l de propagandă și afirmații alarmiste, în timp ce BNR reiterează că pozițiile oficiale sunt comunicate exclusiv prin canalele și conturile oficiale ale băncii centrale, de către reprezentanți cu mandat explicit.

Un nou studiu NASA, publicat în Science Advances, sugerează că anumite microorganisme terestre, precum fungi și bacterii, ar putea supraviețui temporar în regiuni umbrite de pe Lună, în special în zona polului sudic. Cercetătorii au identificat "nișe de supraviețuire" unde organisme precum Aspergillus niger și Deinococcus radiodurans ar putea rezista radiațiilor solare intense, datorită reliefului protector. Aceste descoperiri ridică preocupări majore privind protecția planetară și posibilitatea contaminării mediului lunar, care ar putea complica viitoarele cercetări privind semnele de viață extraterestră și compoziția sa chimică.

Populația civilă ocupată din România a scăzut cu aproximativ un milion de persoane în perioada 2008-2024, ajungând de la 8,7 milioane la 7,7 milioane, conform unei analize Monitorul Social bazată pe date INS. În același interval, numărul salariaților a crescut de la 5,2 milioane la 5,8 milioane, indicând o concentrare pe contracte salariale în detrimentul muncii pe cont propriu sau activităților familiale neremunerate. Scăderi procentuale semnificative au fost înregistrate în rândul lucrătorilor familiali neplătiți și al celor pe cont propriu, în timp ce rata generală de ocupare a populației în vârstă de muncă a crescut ușor la 63,4%, cu variații mari între județe.

Un mic generator de energie din Marea Britanie a fost ținta unui atac cibernetic atribuit unor hackeri afiliați regimului iranian, oprind activitatea pentru patru zile luna trecută. Autoritățile britanice au asigurat că sistemul energetic național nu a fost pus în pericol, deși incidentul, considerat posibil primul de acest fel care afectează o instalație energetică britanică, a determinat guvernul să emită avertismente privind securitatea cibernetică. Centrul Național de Securitate Cibernetică avertizase anterior despre activități cibernetice perturbatoare din partea actorilor statali și non-statali, inclusiv Iranul, care vizează infrastructura Regatului Unit, iar acest eveniment este văzut ca o posibilă escaladare a amenințărilor.

Mii de consilieri locali și județeni din România se confruntă astăzi, 25 august 2026, cu termenul limită pentru a rezolva situația de incompatibilitate generată de modificările aduse Codului administrativ prin Legea nr. 165/2026. Aceștia trebuie să aleagă între mandatul de consilier și funcția publică sau cea de personal contractual pe care o dețin, cu excepția cadrelor didactice, cercetătorilor științifici și artiștilor. Legea, intrată în vigoare recent, extinde regulile de incompatibilitate și personalului contractual, iar nerespectarea termenului poate atrage intervenția Agenției Naționale de Integritate, putând duce la pierderea funcțiilor sau anularea unor hotărâri. Există temeri că lipsa unei soluții legislative sau a unor norme tranzitorii ar putea afecta funcționarea administrațiilor locale, generând potențiale alegeri parțiale, în timp ce oficiali din administrația locală critică procesul legislativ, invocând lipsa dezbaterii publice.

Avocații fraților Andrew și Tristan Tate au admis în instanță că imaginea de „ultra-bogați” promovată de aceștia pe rețelele sociale, inclusiv prin mașini de lux și iahturi, reprezintă o strategie de marketing deliberată menită să genereze atenție și venituri, nu o reflectare a realității financiare. Bunurile de lux prezentate în videoclipuri erau, de fapt, închiriate sau promovate contra cost, iar postările conțin exagerări și hiperbolă, inclusiv în ceea ce privește un superiaht de 50 de milioane de dolari. Aceste declarații vin în contextul solicitării de extrădare a fraților din SUA în Marea Britanie, unde sunt acuzați de infracțiuni sexuale, viol și trafic de persoane, acuzații pe care aceștia le neagă.

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a distribuit în perioada 2024-2026 prime de pensionare în valoare totală de aproximativ 20 de milioane de euro, beneficiind 96 de angajați. Cea mai mare primă individuală a atins suma de 532.000 de euro, în timp ce suma totală pentru 12 pensionari în anul curent a depășit 19 milioane de lei. Regia, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, se autofinanțează din tarifele percepute companiilor aeriene, iar primele acordate, considerate brute, sunt stabilite conform normelor interne și contractelor colective de muncă, respectând reglementările europene pentru acoperirea costurilor serviciilor de navigație aeriană.

În urma incidentului din Portul Constanța din 5 iunie 2026, unde o dronă a explodat, comisia de apărare a Senatului a desfășurat audieri pentru a evalua pregătirea autorităților române în gestionarea amenințărilor. Șeful Statului Major al Forțelor Navale a anunțat începerea instalării unui sistem performant de protecție cu senzori de supraveghere în Portul Militar Constanța, menit să detecteze amenințări de suprafață, aeriene și subacvatice, parte a programului Maritime Domain Awareness dezvoltat cu Marina SUA. Proiectul va fi extins în porturile militare Brăila, Mangalia și Tulcea, iar procedurile de achiziție pentru echipamente noi de detectare a dronelor de suprafață, inclusiv cele bazate pe inteligență artificială, sunt în curs. De asemenea, România a solicitat aliaților NATO, precum Turcia și Franța, creșterea misiunilor de recunoaștere aeriană în Marea Neagră.

Un avion militar de transport american, un Boeing C-17 Globemaster III, a aterizat marți dimineață, 25 august, pe aeroportul Vnukovo din Moscova, venind direct de la Riga, Letonia. Aeronava, care provine de la baza aeriană Andrews din SUA, a sosit la Moscova fără ca autoritățile americane să ofere detalii oficiale despre scopul misiunii sau numărul persoanelor aflate la bord. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că președinția rusă nu dispune de informații despre prezența aeronavei și că nu sunt planificate întâlniri cu reprezentanți ai administrației SUA în această săptămână. Aceasta este prima aterizare a unui avion militar de transport de acest tip în Rusia din 2017, apariția sa stârnind speculații în contextul tensiunilor legate de conflictul din Ucraina, inclusiv posibilitatea unor negocieri discrete sau a unui schimb de prizonieri.

Adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public este în pericol iminent, termenul limită pentru promulgare fiind 31 august, din cauza lipsei unui acord politic. Negocierile purtate marți la Palatul Cotroceni între președinte și liderii partidelor politice s-au încheiat fără consens, iar șansele de a ajunge la o înțelegere scazută pe măsură ce orele trec. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat că această situație ar putea duce la ratarea unui jalon crucial din PNRR și la pierderea a 770 de milioane de euro din fonduri europene, responsabilitatea revenind partidelor care nu susțin proiectul. PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, consideră adoptarea legii în termenul rămas "spre imposibilă" din cauza procedurilor parlamentare și a posibilelor contestații la Curtea Constituțională, în timp ce premierul interimar Ilie Bolojan indică PSD ca principal obstacol în calea unui acord. Legea se confruntă, de asemenea, cu opoziția sindicatelor, care resping forma actuală a proiectului, considerată de ministrul Pîslaru o "greșeală fundamentală". În paralel, sindicatele au protestat cerând creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2027 și deblocarea negocierilor colective, însă ministrul Pîslaru a precizat că decizia privind salariul minim necesită un raport ce va fi prezentat abia pe 20 octombrie, iar un guvern interimar nu are prerogativele de a lua astfel de hotărâri.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat un plan de pace elaborat cu oficiali americani și europeni, care propune un armistițiu, retragerea trupelor și crearea unei "zone economice libere" în Donbas, administrată de o terță parte, estimând o fereastră de oportunitate pentru diplomație până la sfârșitul verii anului 2027. Kremlinul a respins deja planul, ministrul rus de externe Serghei Lavrov refuzând posibilitatea opririi ostilităților și negocierilor cu Occidentul, în timp ce Rusia insistă pe "realitățile de pe teren" și cedarea teritoriilor ucrainene revendicate.

Deputatul PSD Alexandru Rogobete a cerut public demiterea sau demisia președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, pe care îl acuză de declarații iresponsabile și de negarea realității privind accesul pacienților la medicamente, inclusiv citostatice. Rogobete susține că Moldovan a minimalizat problemele de acces la tratament, în timp ce acestea afectează real pacienți, și critică propunerile acestuia de reducere a finanțării spitalelor mici și de desființare a monopolului CNAS, pe care le consideră a fi incompetență și un atac la adresa pacienților, nu reformă. Fostul ministru al Sănătății a interpelat și premierul interimar Ilie Bolojan, solicitându-i explicații cu privire la aceste acuzații.

Primăria Municipiului București a anunțat că nu va înregistra noi cereri pentru certificate de urbanism, autorizații de construire, avize de ocupare a domeniului public și de publicitate în perioada 25-31 august. Această suspendare temporară este necesară pentru adaptarea procedurilor interne la prevederile noului Cod de Urbanism, care intră în vigoare marți, 25 august. Conform noilor reglementări, timpul de emitere a autorizațiilor de construire ar urma să fie redus la aproximativ 65 de zile, față de 4-8 luni în prezent, iar din noiembrie 2028, Primăria Capitalei va deveni singura emitentă a acestor documente, primăriile de sector pierzându-și competența. Vor fi acceptate doar completări la dosarele depuse anterior.

Procurorii DIICOT au extins urmărirea penală în dosarul Nordis, ca urmare a depunerii a 50 de noi plângeri penale de către 109 persoane vătămate, care reclamă un prejudiciu suplimentar estimat la peste 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari. De asemenea, a fost extinsă urmărirea penală pentru o infracțiune distinctă de înșelăciune, în baza plângerii unei societăți comerciale, cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 7 milioane de lei. Aceste noi acuzații de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave îi vizează pe administratorii grupului de societăți și pe patru firme comerciale.

În timpul unei ședințe comune a comisiilor de Administrație și Ape din Senat, senatorul PNL Vasile Blaga și-a activat din greșeală camera video în timp ce intervenea online, apărând dezbrăcat în fața colegilor. Incidentul, care a avut loc pe fondul unei dezbateri privind cotele de împușcare a urșilor, a stârnit râsete în sala de ședință, iar alți parlamentari i-au cerut lui Blaga să închidă camera. S-a menționat că senatorul se afla la Techirghiol, la plajă, în momentul producerii incidentului, care a întrerupt pentru scurt timp discuțiile.

Comisia de audiere din Senat s-a reunit pe 25 august pentru a discuta incidentul de securitate de pe 5 iunie 2026, când o dronă a explodat în Portul Constanța. Reprezentanți ai Forțelor Navale Române au declarat că, deși partenerii ucraineni susțin că dronele au fost pierdute de sub controlul lor și nu au fost dirijate intenționat, România nu știe cu certitudine dacă drona care a explodat a ajuns acolo în derivă sau a fost teleghidată. Până în prezent, Forțele Navale Române au identificat 159 de mine marine și au neutralizat 11 drone sau fragmente de drone pe teritoriul național. În contextul acestor evenimente, se ia în considerare posibilitatea înființării unui Centru Național de Luptă Împotriva Dronelor și se așteaptă propuneri legislative în următoarele zece zile pentru a îmbunătăți gestionarea amenințărilor, deoarece ancheta oficială privind explozia de la Constanța se află la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, și-a anunțat demisia miercuri, 26 august, după ce a fost pusă sub urmărire penală de DNA Iași pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite. Ea este suspectată că ar fi sprijinit demersuri de influențare a conducerii ANSVSA pentru înlocuirea directorului DSVSA Vaslui, în perioada noiembrie 2025, cu scopul de a obține despăgubiri de aproximativ 3 milioane de euro și de a diminua controalele. Trăilă, care susține că este nevinovată și consideră scandalul "artificial", a ales să părăsească funcția pentru a proteja imaginea premierului interimar Ilie Bolojan și a PNL, înainte ca Bolojan să ia o decizie privind mandatul său. Premierul interimar a fost, de asemenea, chemat la DNA în calitate de martor în acest dosar.

Șeful agenției spațiale ruse Roscosmos, Dmitri Bakanov, a declarat că Rusia consideră posibilă continuarea cooperării spațiale cu Statele Unite după închiderea Stației Spațiale Internaționale (ISS), în ciuda tensiunilor actuale, subliniind necesitatea sprijinului reciproc pe ISS. Rusia susține propunerea SUA de a prelungi funcționarea ISS până în 2030, dar acest lucru nu afectează planurile de a crea propria Stație Orbitală Rusă, al cărei prim modul este programat pentru lansare în 2028. Cele două agenții spațiale și-au prezentat informații tehnice, creând posibilitatea unor proiecte comune pe orbită.

Keith Kellogg, fostul trimis special al SUA pentru Ucraina, și-a exprimat susținerea pentru mobilizarea femeilor în armata ucraineană, argumentând că acestea luptă la fel de bine ca bărbații și că este important să-și îndeplinească datoria, mai ales în contextul penuriei de personal militar cu care se confruntă Ucraina după peste patru ani de război. Această poziție vine în completarea sugestiilor anterioare ale fostului ministru al Apărării, Oleksii Reznikov, care a propus luarea în considerare a mobilizării femeilor, inspirându-se din modelul israelian și menționând că serviciul militar obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferent de sex, ar putea dubla numărul persoanelor disponibile pentru apărare. Ucrainencele, precum Anna Sivohip, Viktoria Holovko și Valentina Iariș, încep deja să participe la cursuri de pregătire militară ca răspuns la invazia rusă.

Magistrații Tribunalului Constanța au decis preschimbarea și devansarea termenului de judecată în dosarul privind vânzarea șantierului naval Damen Mangalia, noul termen fiind stabilit pe 4 septembrie, în loc de 28 septembrie. Lichidatorul CITR solicită instanței aprobarea unei noi strategii de vânzare, posibilă prin reducerea prețului de pornire de la 184 de milioane de euro, după ce primele licitații nu au atras oferte. Miza pe 4 septembrie este stabilirea procedurii prin care se va continua valorificarea în bloc a activului funcțional, aflat în faliment, pentru a evita deprecierea și acumularea de datorii.

Un cetățean român în vârstă de 52 de ani a fost arestat în Mallorca, Spania, după ce a furat un iaht de lux evaluat la peste un milion de euro dintr-un port. Autoritățile spaniole au localizat ambarcațiunea, dispărută duminică, 23 august, cu ajutorul semnalului GPS și au inițiat o urmărire pe mare și din aer care a durat aproximativ 30 de minute. În timpul interceptării, suspectul a ignorat somațiile de oprire și ar fi încercat să lovească bărcile Gărzii Civile, fiind ulterior reținut. Românul este cercetat pentru furt, atac asupra agenților de ordine și nesupunere față de autorități.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o atenționare Cod galben de inundații, valabilă marți și miercuri, până la miezul nopții. Se prognozează scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide și creșteri de debite și niveluri pe râurile din 19 județe, existând posibilitatea depășirii cotelor de atenție și producerii de inundații locale.

Comisia Europeană a propus o reformă a procesului de extindere a Uniunii Europene, denumită un nou „moment Helsinki”, menită să adapteze blocul comunitar la schimbările geopolitice și la o potențială aderare a peste 30 de state. Propunerea, prezentată de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, vizează creșterea flexibilității și eficienței interne a UE, cu posibilitatea evitării blocajelor decizionale și introducerea unei integrări graduale a țărilor candidate, care ar putea beneficia de avantaje înainte de finalizarea negocierilor. Se intenționează, de asemenea, întărirea garanțiilor pentru prevenirea regresului democratic și a încălcării statului de drept în noile state membre, abordând riscul apariției unor state de rang diferit și protejând interesele UE și bugetul comunitar.

Societatea de Transport București (STB) a înaintat o nouă cerere de intrare în insolvență, prezentând nouă bibliorafturi cu documente "atent verificate", după ce o cerere anterioară fusese respinsă de Tribunalul București pe 18 august din cauza lipsei unor documente obligatorii, inclusiv informații despre salariații cărora li se datorează sume pentru bilete de odihnă și tratament. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat depunerea noii solicitări, subliniind importanța acesteia pentru stabilitatea financiară a Primăriei Municipiului București și pentru rezolvarea problemelor structurale ale transportului public, avertizând anterior că STB se confruntă cu datorii semnificative, inclusiv penalități, care pun presiune pe bugetul municipal.

Actorul Kit Harington, cunoscut pentru rolul Jon Snow din „Game of Thrones”, va interpreta personajul Gilderoy Lockhart în cel de-al doilea sezon al serialului HBO „Harry Potter", bazat pe cartea „Harry Potter și Camera Secretelor”. Harington îl înlocuiește pe Nicholas Hoult, care s-a retras din proiect din cauza unor suprapuneri de program. Filmările pentru acest sezon sunt programate să înceapă în această toamnă, iar actorul și-a exprimat entuziasmul pentru rol, pe care l-a dublat deja într-un audiobook Harry Potter lansat anul trecut.

Banca Națională a României a publicat la 26 august 2026 noile cotații valutare, indicând o depreciere a leului românesc în raport cu principalele monede internaționale. Un euro a fost cotat la 5,2589 lei, în creștere față de ziua precedentă, la fel ca și dolarul american, care a atins 4,5077 lei. Lira sterlină s-a apreciat la 6,1429 lei, în timp ce francul elvețian a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 5,6086 lei.

Banca Națională a României (BNR) a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care propune modificarea regulilor de creditare, permițând utilizarea titlurilor de stat emise de administrații centrale și bănci centrale din UE, precum cele Fidelis, ca garanții pentru obținerea de credite. Finanțarea acordată ar putea ajunge la cel mult 80% din valoarea de piață a titlurilor, care vor fi evaluate zilnic, și necesită ca perioada până la scadență să fie cel puțin egală cu durata creditului. Această măsură ar permite investitorilor să acceseze lichidități fără a fi nevoiți să își vândă obligațiunile, păstrându-și astfel investiția și veniturile generate de aceasta, deși decizia finală de acordare a creditului rămâne la latitudinea băncii. Proiectul introduce, de asemenea, reguli suplimentare privind reducerea plafonului în cazul diferențelor de monedă și maturitate între credit și titlurile de garanție, iar creditorii vor fi obligați să raporteze trimestrial către BNR informații despre creditele acordate conform noilor prevederi.

În prima jumătate a anului 2026, românii au accesat credite de nevoi personale în număr mai mare și pentru sume mai substanțiale comparativ cu anul precedent, tendință influențată și de cheltuielile estivale și o eventuală relaxare a condițiilor de creditare. Valoarea medie națională a unui credit a crescut cu 5%, ajungând la aproximativ 16.500 de euro, aceasta fiind determinată de o creștere cu 20% a numărului de finanțări intermediate prin Imobiliare.ro Finance. Bucureștiul deține un loc fruntaș, cu o medie de aproape 18.600 de euro, urmat de județele Timiș, Constanța și Cluj, în timp ce la polul opus, locuitorii din Iași accesează cele mai mici credite, cu o medie de circa 13.000 de euro. Creditele noi de consum în lei au atins aproximativ 27 de miliarde de lei în acest interval, depășind cu 1 miliard nivelul din anul precedent.