Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost învestit cu 301 voturi în Parlament, fiind format dintr-o coaliție pro-europeană reprezentând PNL, PSD, USR, UDMR și minorități, și are ca prioritate stabilizarea finanțelor publice prin reforme fiscale, reducerea aparatului administrativ cu 20%, comasări instituționale și eliminarea sporurilor excesive, inclusiv pentru angajații din sistemul public. Premierul a subliniat intenția de a crește veniturile bugetare prin modificări legislative, precum legea insolvenței și creșterea TVA, accizelor și impozitului pe profit, urmând să implementeze măsuri dure de austeritate și restructurare, inclusiv reducerea cheltuielilor și reorganizarea ANAF. În același timp, guvernul a aprobat un pachet legislativ pentru emiterea de ordonanțe simple în domenii precum finanțe, sănătate, infrastructură și cultură, până la reluarea sesiunii parlamentare din 2025, și a stabilit atribuțiile viceprim-miniștrilor, inclusiv cei fără portofoliu, pentru coordonarea reformelor. În prima zi, premierul a avut întâlniri cu ministrul Finanțelor pentru analizarea încasărilor și pregătirea unei întâlniri cu o agenție de rating, însă a fost criticat pentru lipsa de transparență și controverse legate de compoziția guvernului, influența partidelor vechi și riscul de stagnare economică. În plus, se discută despre controverse privind privilegiile și sporurile angajaților publici, precum și despre riscul de deteriorare a stabilității politice și economice dacă măsurile dure nu vor fi implementate eficient, iar ratingul suveran al României a fost menționat ca fiind afectat de mediul politic post-alegeri, cu perspectiva de la stabilă la negativă de către agenția Moody's.