Numirea lui Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională și schimbările în conducerea instituțiilor legislative și judiciare din România în contextul expirării mandatelor actuale

În 2025, Mihai Busuioc, actualul șef al Curții de Conturi, a fost propus și validat de Parlament pentru postul de judecător la Curtea Constituțională, susținut de PSD, înlocuind pe Marian Enache, în contextul expirării mandatelor a trei judecători ai CCR. Procesul de numire a fost marcat de controverse legate de integritate și independență, fiind criticat de opoziție, inclusiv de senatorii AUR, pentru trecutul său profesional și posibile influențe politice. În același timp, Parlamentul a ales noii președinți ai celor două camere legislative: Sorin Grindeanu la Camera Deputaților, susținut de PSD, și Mircea Abrudean la Senat, susținut de PNL, în urma negocierilor politice și a înțelegerilor între partide. Această reconfigurare a conducerii parlamentare a avut loc după plecarea lui Ciprian Șerban și Ilie Bolojan în funcții guvernamentale, respectiv ministru al Transporturilor și premier, iar numirile au fost validate prin vot secret cu majoritate. În plus, au fost desemnați și noii membri ai CCR, inclusiv Csaba Asztalos, susținut de UDMR, și alți candidați, în condițiile unor controverse legate de cetățenie și poziții politice, precum acuzațiile de susținere a autonomiei secuiești. Procesul de selecție a fost influențat de negocieri politice și a implicat audierea candidaților, respectând condițiile legale de pregătire și vechime, de cel puțin 18 ani în domeniu. În paralel, schimbările în conducerea instituțiilor legislative au fost însoțite de alegeri pentru funcțiile de președinte și chestor, precum și pentru înlocuirea judecătorilor CCR, toate în contextul expirării mandatelor și a necesității de asigurare a continuității și echilibrului în aceste instituții. În domeniul justiției, controversele au continuat, fiind semnalate riscuri de influență politică și corupție, iar criticile au venit din partea opoziției și a unor lideri politici, care au avertizat asupra pericolului pentru statul de drept. În același timp, în domeniul infrastructurii, noul ministru Ciprian Șerban a preluat mandatul de la Sorin Grindeanu, cu obiective de extindere a rețelei de autostrăzi la 1500 km până la sfârșitul anului, continuarea proiectelor existente și atragerea fondurilor europene, în contextul creșterii bugetului Ministerului Transporturilor de la 14 miliarde la aproape 43 miliarde de lei. Grindeanu a evidențiat progresul realizat în domeniu, menționând construirea a aproape 400 km de autostrăzi în ultimii trei ani și jumătate, și a anunțat inaugurarea unui tronson important din Autostrada A0 pentru fluidizarea traficului în București. În același timp, noul ministru a declarat că va verifica stadiul lucrărilor și va vizita șantierele din țară pentru a monitoriza progresul, având ca obiective principale creșterea autostrăzilor, absorbția fondurilor europene și reorganizarea ministerului pentru eficiență. În domeniul feroviar, Șerban a anunțat că va călători cu trenul pentru a evalua progresul lucrărilor și a discuta cu directorii companiilor din subordine, urmând să continue proiectele de infrastructură rutieră și feroviară, precum și modernizarea aeroporturilor, în efortul de a dezvolta infrastructura națională și de a asigura funcționarea eficientă a sectorului transporturilor în România.