Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, intenționează să adopte măsuri drastice pentru reducerea deficitului bugetar, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană, și pentru a evita retrogradarea ratingului de țară. Planurile includ reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici, majorări de taxe precum TVA, accize și impozite pe profit și dividende, precum și introducerea unor noi taxe pe jocurile de noroc și energie. Aceste măsuri au generat proteste ale funcționarilor publici, care contestă reducerile de bonusuri și zile libere, și au atras critici din partea experților precum Daniel Dăianu și Adrian Negrescu, avertizând asupra riscului de creștere a populismului, evaziunii fiscale și impactului social negativ. În plus, autoritățile caută să reevalueze proiectele de investiții pentru a crește exporturile și a crea valoare adăugată, în timp ce Comisia Europeană cere reducerea deficitului la 2,8% până în 2030, ceea ce va fi dificil de realizat. În cazul în care ratingul suveran va fi coborât, România riscă incapacitatea de a plăti pensii și salarii, agravând situația socială și economică, mai ales având în vedere apropierea de pragul de 60% al datoriei publice. În scenarii optimiste, deficitul ar putea fi redus sub 8% până la sfârșitul anului, dar implementarea acestor măsuri va necesita responsabilitate și eforturi susținute pentru a evita criza economică și socială.