România în fața provocărilor fiscale și economice: creștere moderată, deficit bugetar ridicat și perspective de stabilizare în contextul regional
Estimările de creștere economică pentru România au fost reduse la 1,0% în 2025 și 1,8% în 2026, în contextul unui deficit bugetar ridicat, care în 2024 a depășit 8,6% din PIB, cauzat de creșterea cheltuielilor publice nebugetate, precum majorările de pensii, salarii și investiții, fără fonduri alocate prealabil. Deși veniturile fiscale au crescut datorită măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și reformelor fiscale, acestea nu au fost suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile suplimentare, iar reformele sistemului de pensii și creșterile salariale au contribuit la dezechilibrul fiscal. În același timp, inflația anuală la finalul lui 2025 este anticipată să depășească 5%, cu riscuri de creștere a TVA-ului sau a prețurilor petrolului. În regiunea Europei Centrale și de Est, creșterea PIB-ului va accelera ușor, de la 2,0% în 2024 la 2,5% în 2026, susținută de cererea internă și investițiile finanțate de UE, în condițiile unor riscuri fiscale și politice crescute. Politica monetară va înregistra reduceri prudente ale ratelor dobânzii, iar cursul EUR-RON va fluctua între 5 și 5,10 până la sfârșitul anului. Utilizarea Fondului de Redresare și Reziliență va fi esențială pentru accelerarea reformelor și investițiilor, în special în țările care finalizează reformele în termenele UE, în timp ce Banca Națională a României va reduce probabil ratele dobânzilor abia în 2026, dacă vor exista îmbunătățiri fiscale și stabilitate macroeconomică.
Surse (14)
Articole din presă despre acest subiect
Raportul macroeconomic al Grupului UniCredit evidențiază o creștere economică moderată în Europa Centrală și de Est, susținută de consum și investiții interne, în contextul tensiunilor comerciale și al cererii externe slabe.
Economia României și a regiunii ECE se confruntă cu provocări fiscale, inflație ridicată și o creștere economică moderată în 2025-2026, fiind influențate de factori interni și externi.
Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de peste 8,6% din PIB, influențat de creșterea cheltuielilor publice nebugetate și deciziilor politice, în ciuda avertismentelor Ministerului Finanțelor.
România trebuie să implementeze reforme fiscale și administrative pentru a-și asigura sustenabilitatea economică și a recâștiga încrederea internă și externă.
România trebuie să reducă deficitul excesiv până în 2030 și să respecte limitele de creștere a cheltuielilor stabilite de UE, conform recomandărilor din documentul publicat în Jurnalul Oficial al UE.
Uniunea Europeană avertizează România să limiteze creșterea cheltuielilor publice pentru a evita sancțiuni și a restabili echilibrul fiscal până în 2030.
Consiliul Uniunii Europene a recomandat României să limiteze creșterea cheltuielilor pentru a ieși din procedura deficitelor excesive în 2025 și 2026.
Consiliul UE recomandă României să limiteze creșterea cheltuielilor bugetare pentru reducerea deficitului excesiv până în 2030.
Uniunea Europeană recomandă României să extindă reformele fiscale pentru a îmbunătăți sustenabilitatea fiscală și a reduce deficitul excesiv.
România trebuie să adopte măsuri pentru reducerea deficitului bugetar până în octombrie 2025, conform recomandărilor UE, pentru a evita suspendarea fondurilor europene.
Consiliul Uniunii Europene recomandă României să limiteze creșterea cheltuielilor și să adopte măsuri pentru corectarea deficitului excesiv până în octombrie 2025.
Consiliul Uniunii Europene recomandă României să reducă ritmul de creștere a cheltuielilor pentru a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2025.
Consiliul Uniunii Europene recomandă României să reducă ritmul de creștere a cheltuielilor pentru a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2030.
Consiliul UE solicită României să limiteze creșterea cheltuielilor publice și să implementeze măsuri fiscale pentru reducerea deficitului excesiv până în 2030.