Estimările de creștere economică pentru România au fost reduse la 1,0% în 2025 și 1,8% în 2026, în contextul unui deficit bugetar ridicat, care în 2024 a depășit 8,6% din PIB, cauzat de creșterea cheltuielilor publice nebugetate, precum majorările de pensii, salarii și investiții, fără fonduri alocate prealabil. Deși veniturile fiscale au crescut datorită măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și reformelor fiscale, acestea nu au fost suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile suplimentare, iar reformele sistemului de pensii și creșterile salariale au contribuit la dezechilibrul fiscal. În același timp, inflația anuală la finalul lui 2025 este anticipată să depășească 5%, cu riscuri de creștere a TVA-ului sau a prețurilor petrolului. În regiunea Europei Centrale și de Est, creșterea PIB-ului va accelera ușor, de la 2,0% în 2024 la 2,5% în 2026, susținută de cererea internă și investițiile finanțate de UE, în condițiile unor riscuri fiscale și politice crescute. Politica monetară va înregistra reduceri prudente ale ratelor dobânzii, iar cursul EUR-RON va fluctua între 5 și 5,10 până la sfârșitul anului. Utilizarea Fondului de Redresare și Reziliență va fi esențială pentru accelerarea reformelor și investițiilor, în special în țările care finalizează reformele în termenele UE, în timp ce Banca Națională a României va reduce probabil ratele dobânzilor abia în 2026, dacă vor exista îmbunătățiri fiscale și stabilitate macroeconomică.