Septembrie 2025

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat pe 26 septembrie 2025 că Rusia ar putea să se retragă din Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE, din cauza neinvitației observatorilor ruși la alegerile legislative din Republica Moldova. Acesta a exprimat incredulitate față de această situație, afirmând că este absurd ca Rusia să nu fie reprezentată, având în vedere că oferă oportunități pentru observatori internaționali. În cadrul unei întâlniri cu Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, s-a discutat despre revizuirea contribuțiilor Rusiei la ODIHR, considerată o organizație 'închisă și nedemocratică' de către Pamfilova. De asemenea, Putin a subliniat că în 2026, 12 partide vor putea participa la alegeri legislative fără a fi necesară strângerea de semnături, însă opoziția se confruntă cu dificultăți în a se înregistra formal, ceea ce ridică întrebări privind stabilitatea politică interna.

În ultimele zile, tensiunile dintre NATO și Rusia s-au intensificat din cauza incursiunilor avioanelor rusești MiG-31 în spațiul aerian estonian, acțiuni considerate de oficialii europeni ca fiind tactici deliberate ale Moscovei. Diplomații din Marea Britanie, Franța și Germania au transmis un avertisment ferm Kremlinului, confirmând că NATO este pregătită să reacționeze cu forță maximă la aceste provocări, inclusiv prin doborârea aeronavelor rusești care încalcă spațiul aerian. În acest context, România a decis recent, în cadrul Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT), să autorizeze doborârea dronelor și aeronavelor intruzive, măsură adoptată pentru a asigura controlul asupra suveranității naționale. În replică, Kremlinul a calificat aceste declarații ca fiind iresponsabile și periculoase, subliniind că acțiunile sale se află în conformitate cu normele internaționale. De asemenea, un diplomat rus a justificat incursiunile ca reacție la atacurile ucrainene asupra Crimeei, în timp ce oficialii NATO discută despre necesitatea unor soluții sustenabile de apărare în fața costurilor ridicate cu armamentul. Cu o escaladare a incidentelor aeriene raportate de mai multe țări NATO, inclusiv România, Polonia și Danemarca, se constată o presiune crescândă asupra Alianței pentru a răspunde ferm, dar în mod coordonat, evitând totodată escaladarea conflictului.

Dumitru Dumbravă, fost general al Serviciului Român de Informații (SRI), a decedat vineri, 26 septembrie 2025, la vârsta de 53 de ani, la Spitalul SRI, unde a fost internat din cauza cancerului. Moartea sa survine într-un context deosebit de complex, acesta fiind recent trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) alături de Florian Coldea și Doru Trăilă, acuzațiile incluzând constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii și spălare de bani. Conform informațiilor, împreună cu Coldea, Dumbravă ar fi solicitat 600.000 de euro de la un om de afaceri pentru a-i influența situația judiciară. Această afacere a fost denunțată de Cătălin Hideg, care a susținut că a plătit sume considerabile pentru sprijinul lui Coldea în rezolvarea unor probleme legale. De asemenea, Dumbravă a fost o figură controversată, având o reputație afectată de scandaluri anterioare, inclusiv acuzații de plagiat, care au dus la anularea diplomei sale de doctorat în 2021. Ultimele zile ale generalului au fost marcate de acuzații grave, iar decesul său a generat reacții de tristețe în rândul comunității de securitate națională, subliniind și legăturile complexe dintre justiție și serviciile secrete în România.

Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România, a fost acuzată de 11 infracțiuni, incluzând lipsirea de libertate și promovarea ideilor fasciste, ceea ce a dus la cererea Parchetului General de ridicare a imunității sale parlamentare. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a confirmat că dosarul a fost trimis Comisiei Juridice de la Bruxelles, care va decide asupra acestuia, audierea urmând a include posibilitatea ca Șoșoacă să-și prezinte apărarea. Procesul se va desfășura cu ușile închise, iar Negrescu a subliniat gravitatea acuzațiilor și standardul ridicat al analizei solicitărilor de ridicare a imunității, care este frecvent acceptată. În timp ce Șoșoacă a anunțat că se va prezenta la Parchetul General, a menționat că va coordona detaliile audierii cu avocata sa, subliniind că nu intenționează să se sustragă de la anchetă. Totuși, ea a adăugat că, dacă nu se prezintă de bunăvoie, ar putea fi adusă cu mandat de procurori. În ultimele zile, partidul său a început să înregistreze pierderi de membri.

Henri Guaino, fost consilier al lui Nicolas Sarkozy, a cerut vineri grațierea fostului președinte înainte de începerea executării unei sentințe de cinci ani de închisoare pentru asociere de răufăcători în legătură cu finanțarea campaniei din 2007. Guaino a argumentat că o astfel de grațiere ar putea preveni umilința adusă statului și instituțiilor, având un impact simbolic asupra demnității funcției prezidențiale. El a specificat că grațierea nu șterge condamnarea, ci ar putea atenua executarea pedepsei. De asemenea, Guaino a subliniat conflictul între puterea politică și cea judiciară, comparând situația din Franța cu evenimentele din Statele Unite, unde sistemul judiciar este contestat de politicieni, descriind decizia de condamnare ca o 'lovitură de stat judiciară' și provocând un 'război umilitor'.

Președintele american Donald Trump a cerut recent țărilor europene, inclusiv Ungariei și Slovaciei, să își oprească importurile de petrol și gaze din Rusia, în tentativa de a influența politica Moscovei în conflictul din Ucraina. În cadrul unei sesiuni a Adunării Generale a ONU, Trump a exprimat că o astfel de măsură ar putea contribui la încheierea războiului, avertizând că continuarea acestor importuri ajută Rusia să își mențină finanțarea. Deși majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au început să renunțe la energia rusească, Ungaria, condusă de premierul Viktor Orbán, a respins cererile lui Trump, argumentând că dependența energetică a țării se bazează pe realități geografice și logistice. Orbán a estimat că abandonarea petrolului rusesc ar avea un impact economic sever, estimând o scădere de 4% a PIB-ului. De asemenea, Slovacia, prin vocea premierului Robert Fico, a subliniat că alternativele la resursele rusești sunt costisitoare și că țara nu dispune de infrastructura necesară pentru tranziția rapidă. Trump a discutat aceste teme și cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, oferindu-i disponibilitatea de a ridica sancțiunile impuse Turciei dacă aceasta oprește importurile de petrol din Rusia, subliniind astfel importancea cooperării internaționale în acest context. În acest peisaj complex, liderii din Europa Centrală continuă să navigheze între presiunile externe și interesele interne legate de securitatea energetică.

Pe 26 septembrie 2025, Organizația Națiunilor Unite a lansat o listă actualizată a 158 de companii implicate în dezvoltarea coloniilor israeliene, majoritatea având sediul în Israel, dar includând și entități din Canada, China și SUA. Lista, care conține 68 de companii noi comparativ cu anul anterior și șapte eliminate, este rezultatul unei rezoluții adoptate de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din 2016. Printre companiile citate se numără Booking.com și Motorola Solutions. ONU a subliniat responsabilitatea acestor companii de a nu contribui la încălcarea drepturilor omului, menționând totodată că resursele limitate au îngreunat verificarea tuturor entităților incluse. Criticile din partea Israelului și Statelor Unite, care susțin că lista încurajează boicoturi, rămân o sursă de tensiune internațională.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat în consultare publică un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede acordarea stimulentelor financiare elevilor care obțin media 10 la examenele naționale din sesiunea iunie-iulie 2025. Conform proiectului, absolvenții de gimnaziu vor primi 2.000 de lei, iar cei de liceu 5.000 de lei, sumele fiind identice cu cele din anul anterior. Lista beneficiarilor va fi aprobată prin ordin de ministru. Recent, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a anunțat proteste pe 29 septembrie în contextul măsurilor de austeritate care afectează studenții, inclusiv reducerea burselor și subvențiilor pentru transport, avertizând că aceste măsuri ar putea determina o creștere a abandonului universitar.

Pe 26 septembrie 2025, a avut loc tragerea la sorți a grupelor Cupei României Betano, ediția 2025-2026, la Casa Fotbalului, cu participarea foștilor internaționali Ciprian Tătărușanu, Cristian Săpunaru și Gabriel Torje. Competiția include 24 de echipe împărțite în patru grupe, fiecare având câte șase echipe, iar primele două clasate se vor califica în sferturile de finală. Primele meciuri din grupă sunt programate pentru 29 octombrie 2025, urmate de etape pe 3 și 17 decembrie 2025, iar sferturile de finală pe 4 martie 2026. Finala competiției va avea loc pe 13 mai 2026. Grupurile includ echipe cunoscute precum CFR Cluj, Rapid, Universitatea Craiova și FCSB, printre altele.

Pe 24 septembrie 2025, în Murfatlar, județul Constanța, o femeie a înjunghiat mortal soțul său în urma unei certuri amplificate de consumul de alcool. Incidentul tragic a dus la reținerea acesteia, fiind acuzată de violență în familie sub forma omorului. Victima a suferit leziuni incompatibile cu viața, inclusiv o rană gravă la nivel cardio-pulmonar. Pe 25 septembrie, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a decis să pună în mișcare acțiunea penală, iar procurorul a solicitat arestarea preventivă pentru 30 de zile, cerere care a fost deja admisă de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului Constanța. Autoritățile continuă investigațiile pentru a clarifica toate circumstanțele incidentului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele ucrainene au detectat drone de recunoaștere, suspectate a fi ungare, care au încălcat spațiul aerian al Ucrainei, concentrându-se în special asupra regiunilor de frontieră. Acestea sunt interpretate ca încercări de a evalua potențialul industrial în zonele critice de la graniță. În urma acestor acuzații, Ucraina a interzis intrarea pe teritoriul său a trei oficiali militari ungari, ca răspuns la restricțiile impuse anterior de Budapesta asupra ofițerilor ucraineni, subliniind intensificarea tensiunilor diplomatice între cele două națiuni. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a negat acuzațiile, caracterizând declarațiile lui Zelenski drept paranoice și lipsite de fundament, și a sugerat că acestea reflectă o atitudine anti-maghiare. Această dispută vine pe fondul unor relații deja tensionate, agravate de incidente anterioare și de controversele legate de minoritatea maghiară din Ucraina, precum și de restricțiile reciproc impuse în contextul conflictului din Ucraina.

Uniunea Europeană a denunțat amestecul Rusiei în alegerile legislative din Moldova, prevăzute pentru 28 septembrie 2025, în cadrul unei campanii orchestrate care implică preoți ortodocși moldoveni. Recent, reportajele Reuters au dezvăluit că acești clerici au fost plătiți de oficiali ruși pentru a răspândi mesaje anti-UE și a convinge enoriașii să voteze împotriva liderilor pro-occidentali. Preoții au beneficiat de excursii sponsorizate la Moscova, carduri de debit preplătite și instruiri în cadrul pelerinajelor, toate având ca scop promovarea valorilor proruse și subminarea integrării europene. În plus, au apărut aproximativ 90 de noi canale Telegram, dedicate diseminării dezinformării și avertizării populației despre pericolele asociate integrării în Uniunea Europeană. Biserica ortodoxă din Moldova, subordonată Patriarhiei Moscovei, joacă un rol esențial în sprijinirea acestei narațiuni, având în vedere volumul crescut de activități desfășurate în perioada preelectorală.

Pe 25 septembrie 2025, Comandamentul Nord-American al Apărării Aerospațiale (NORAD) a interceptat patru avioane militare rusești, inclusiv două bombardiere Tupolev 95 și două avioane de vânătoare Suhoi 35, care operau în zona de identificare a apărării aeriene a Alaskăi. Deși avioanele rusești s-au aflat în spațiul aerian internațional, incidentul a marcat a noua întâlnire similară din 2025, evidențiind tensiunile crescânde dintre Rusia și NATO, cu evenimente recente care includ incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei și României. În contextul acestor atacuri, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că țările NATO ar trebui să doboare avioanele rusești care încalcă spațiul lor aerian, o afirmație care a stârnit reacții vehemente din partea Rusiei, care a avertizat că astfel de acțiuni ar putea conduce la un război. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut această poziție, menționând că militarii NATO sunt instruiți să evalueze amenințările și să decidă asupra măsurilor necesare. În cadrul unei întâlniri recente, diplomați din Marea Britanie, Franța și Germania au transmis Kremlinului un avertisment ferm cu privire la reacțiile NATO la incursiunile avioanelor rusești. Pe de altă parte, România a stabilit măsuri legale pentru a doborî dronele rusești care intră în spațiul său aerian, ceea ce demonstrează determinarea statelor NATO de a răspunde provocărilor de securitate în regiune. Președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea de a răspunde ferm și eficient la amenințările externe, în special în fața acțiunilor provocatoare din partea Rusiei.

Colonelul Iulian Albăceanu a fost repus în funcția de șef al Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila, după ce Direcția Națională Anticorupție a revocat măsura controlului judiciar care îi fusese impusă anterior, aceasta fiind în vigoare timp de peste trei luni. Albăceanu este inculpat într-un dosar de corupție, fiind acuzat că a coordonat afaceri interzise de lege și a beneficiat de foloase materiale necuvenite între 2021-2025. În ciuda ridicării măsurii preventive, investigațiile împotriva sa vor continua, iar Inspectoratul General al Jandarmeriei va emite un ordin oficial de repunere în funcție.

Aeroportul Aalborg din Danemarca a fost închis repetat în ultimele zile din cauza observațiilor de drone, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la securitatea infrastructurilor critice. Pe 26 septembrie 2025, aeroportul a înregistrat mai multe incidente, conducând la anularea zborurilor și definirea situației ca un atac hibrid de către oficiali, cu Rusia indicată ca o posibilă amenințare. Premierul Mette Frederiksen a menționat că aceste activități cu drone, care au survolat nu doar aeroporturi civile, ci și baze militare, sugerează o operațiune sistematică, iar autoritățile daneze discută despre măsuri mai stricte și colaborarea cu NATO pentru a face față amenințărilor emergente. În paralel, autoritățile din Schleswig-Holstein, Germania, au deschis o anchetă similară după observații de drone în apropierea graniței, consolidând astfel colaborarea cu Danemarca. Franța a oferit, de asemenea, sprijin pentru securitatea aeriană daneză, subliniind gravitatea situației cu dronele, care ar putea reprezenta o vulnerabilitate a spațiului aerian european.

Pe 6 iunie 2025, IQOS a lansat campania «Enjoy the Unexpected» în România, un proiect artistic ce îmbină muzica Irinei Rimes cu arta vizuală a lui Roman Tolici. Printre evenimentele principale s-a numărat un concert acustic la TIFF 2025 și o experiență interactivă la Romaero Băneasa, la care au participat peste 3.000 de iubitori de artă. Proiectul are la bază dorința de a crea un dialog între diverse domenii artistice, subliniind momentele neașteptate și spontane. Colaborarea s-a încheiat pe 16 august la Fratelli Beach & Club Mamaia, unde au fost prezentate lucrări noi ale ambilor artiști, iar regizorul IRONIC a realizat un scurtmetraj ce captează esența acestei întâlniri.

Premierul Ilie Bolojan a declarat necesitatea reducerii numărului de posturi din administrația publică, însă rezultatele recente ale concursului organizat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) contrazic această direcție. Aproape 2.200 de candidați au fost admiși în urma primelor două runde ale concursului, unde 1.866 din 2.539 de persoane s-au calificat în prima rundă, iar 305 din 1.066 în a doua. Această situație generează întrebări cu privire la planurile guvernamentale de restructurare a administrației, având în vedere că se continuă acceptarea unui număr mare de noi funcționari publici. ANFP a anunțat că va organiza încă două runde ale concursului național până la finalul anului 2025, iar următoarea etapă va implica selecția candidaților pentru posturi, conform planului de recrutare pentru 2025-2026.

Cardinalul Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a decedat pe 25 septembrie 2025, la vârsta de 94 de ani. În urma acestui eveniment, Consiliul Local Blaj a declarat ziua de 29 septembrie 2025 doliu local, interzicând activitățile sportive și cultural-artistice și arborând drapelele în bernă. Activități de comemorare vor avea loc în instituțiile de învățământ și lăcașele de cult. Înmormântarea Cardinalului va avea loc la Catedrala 'Sfânta Treime' din Blaj, începând cu ora 11:00, la ceremonie fiind așteptată participarea președintelui României, Nicușor Dan, și a prelaților din Vatican. Până la ceremonia funerară, clopotele din toate bisericile greco-catolice vor suna la ora 12:00, în memoria sa. Mureșan a fost recunoscut pentru contribuția sa la istoria Bisericii Greco-Catolice, fiind decorat de-a lungul vieții și având un rol esențial în comunitate.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că informațiile referitoare la deficitul bugetar al României sunt afectate de omisiuni și date incomplete, o situație agravată în special în perioada electorală. Acesta a menționat că s-a solicitat Comisiei Europene să nu exercite presiuni asupra României în acest context, iar lipsa de măsuri corecte în trecut a condus la ajustări artificiale ale deficitului, insuficiente pe termen lung. Ministrul a accentuat importanța fondurilor europene, anunțând că România ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro din partea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2035, necesare pentru ajustările economice din 2025-2026. În contextul scandalului fondului de rezervă, Pîslaru a denunțat mușamalizarea cheltuielilor publice și manipularea informațiilor, afirmând că cetățenii au fost mințiți prin omisiuni de date esențiale, iar măsurile de ajustare anunțate pentru decembrie 2024 ar putea să nu fie eficiente.

Pe 24 septembrie 2025, Joshua Jahn, în vârstă de 29 de ani, a deschis focul asupra biroului local al Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE) din Dallas, provocând moartea unui imigrant reținut și rănirea altor două persoane. Autoritățile au descoperit că Jahn a avut o planificare detaliată și a lăsat note care sugerează intenții politice de a teroriza agenții ICE, cu inscripții precum „ANTI-ICE” pe cartușele găsite la fața locului. Acest incident a generat reacții politice intense, Donald Trump acuzând democrații de stânga radicală de incitare la violență și anunțând intenția de a semna un decret împotriva rețelelor teroriste interne. În urma atacului, discuțiile legate de violența politică în SUA s-au amplificat, coincizând cu asasinarea activistului conservator Charlie Kirk. Naționalitatea deținuților afectați nu a fost dezvăluită, dar s-a confirmat că un cetățean mexican se numără printre răniți.

Ministerul Apărării din Republica Moldova a emis un avertisment referitor la circulația pe canalele de Telegram a citațiilor falsificate, ce îndeamnă cetățenii să se prezinte în instituțiile militare. Aceste documente fac parte dintr-o campanie de dezinformare menit să răspândească zvonuri despre o presupusă pregătire de război, cu scopul de a manipula opinia publică în apropierea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Autoritățile au subliniat că nu au emis astfel de citații și au îndemnat populația să se informeze din surse oficiale, avertizând asupra impactului negativ al acestor știri asupra încrederii în instituțiile statului și menționând riscurile influenței externe, în special a Moscovei, asupra proceselor electorale.

Pe 25 septembrie 2025, un bărbat în vârstă de 52 de ani din comuna Unguriu a fost reținut de poliție după o tentativă de răpire a unei fete de 12 ani în fața Școlii Gimnaziale Nr. 11 din Buzău. Incidentul a fost observat de un ofițer de poliție aflat în timpul liber, care a intervenit după ce a văzut reacția de panică a minorei, care a reușit să se smulgă din mâna agresorului și să fugă. Autoritățile au reacționat rapid, iar bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a clarifica circumstanțele acestui incident care a generat îngrijorare în comunitate, evidențiind necesitatea de a spori măsurile de siguranță pentru copii.

România planifică un parteneriat cu Ucraina pentru dezvoltarea dronelor, având la dispoziție 16,6 miliarde de euro din programul SAFE al Uniunii Europene, destinat sprijinirii prin împrumuturi a achizițiilor militare. Deși acest parteneriat este promițător, autoritățile române estimează că implementarea unui sistem de apărare antiaeriană multi-stratificat va dura cel puțin șapte ani, având în vedere provocările de securitate recente, incluzând incidentele cu drone. În prezent, România se bazează pe rachetele sud-coreene Chiron și tunurile Gepard, dar capacitățile actuale rămân insuficiente, iar discuțiile pentru finalizarea contractelor pentru producția de drone sunt urgente. Cristian Diaconescu, consilierul prezidențial, a declarat că se va regândi Strategia de securitate națională, care va fi supusă aprobării Consiliului Suprem de Apărare a țării și dezbaterii în Parlament. România, confruntată cu nevoia de îmbunătățire a sistemelor de apărare aeriană, colaborează nu doar cu Ucraina, ci și cu alți parteneri internaționali.

Premierul slovac Robert Fico a declarat că Slovacia va căuta un 'teren comun' cu Statele Unite pentru a gestiona presiunea de a reduce achizițiile de energie din Rusia, subliniind că importurile din surse rusești constituie doar 2% din veniturile Rusiei și că alternativele sunt costisitoare și nesigure. Fico a evidențiat dificultățile tehnice și financiare întâmpinate în diversificarea surselor de energie, subliniind lipsa infrastructurii necesare. În această situație, premierul ungar Viktor Orban a reafirmat că Ungaria nu va renunța la importurile de combustibili fosili din Rusia, argumentând că o astfel de măsură ar putea duce la o scădere de 4% a economiei naționale. Orbán a respins cerințele președintelui american Donald Trump de a opri aceste achiziții, subliniind provocările geografice și infrastructurale cu care se confruntă Ungaria și Slovacia. Aceste națiuni rămân printre puținele din Uniunea Europeană care continuă să depindă de energia rusească chiar și în contextul sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană după invazia Ucrainei.

Caviarul alb, produs de sturionul Cega albă, care produce icre abia după șapte ani, se dovedește a fi o oportunitate semnificativă pentru România pe piața internațională de produse de lux. Deși reprezintă sub 1% din producția globală de icre negre, caviarul alb, apreciat pentru gustul său dulce și textura fină, se vinde la prețuri care depășesc 1.500 de lei pentru 100 de grame. În prezent, aproximativ 10 ferme din România sunt dedicate acestui tip de caviar, iar majoritatea producției este destinată exportului, cu cererea crescândă observată în orașe internaționale precum Londra, Dubai, Paris și Singapore. România își propune să își câștige o cotă de piață în fața unor competitori importanți precum China, Iran și Rusia.

Procurorii DIICOT au efectuat percheziții la locuința unui român din București, suspectat de apartenență la o rețea internațională care a cauzat pagube de 103 milioane de euro cetățenilor europeni prin înșelăciuni cu criptomonede. Acest cetățean român a fost arestat preventiv la cererea autorităților spaniole, fiind acuzat de împlicare într-o rețea care a fraudat investitori din mai multe țări europene prin promisiuni de investiții. Paguba estimată include 12,2 milioane euro de la victime din Spania. Investigațiile arată că banii au fost direcționați către conturi din Lituania, iar după închiderea site-ului, victimele au pierdut fondurile integral sau parțial. Acțiunea de arestare a fost coordonată între autoritățile române și cele spaniole, fiind un mandat european de arestare. Colaborarea internațională a inclus și percheziții desfășurate simultan în Spania, Portugalia, Italia și Bulgaria.

Ministerul Afacerilor Externe al României a condamnat apariția unui videoclip fals pe rețelele sociale, atribuit postului Euronews, care afirmă că 40% dintre imigranții care vând droguri provin din Moldova, acesta fiind parte a operațiunii Matrioshka, presupus organizată de Federația Rusă. De asemenea, un alt videoclip viral afirmă că turismul sexual cu minori din Moldova a crescut de zece ori. MAE a informat că aceste materiale sunt generate cu tehnici manipulative și fac parte din campanii de interferență informațională, având ca scop influențarea opiniei publice înaintea alegerilor parlamentare din Moldova. Ministerul a raportat aceste conținuturi autorităților competente și platformelor de social media, subliniind gravitatea campaniilor de dezinformare asupra libertății de exprimare. În continuarea reacțiilor, se subliniază faptul că materialele false, care includ acuzații nefondate legate de declarații specifice ale ministrului de Externe, sunt standard în acțiunile hibride menite să creeze tensiuni ideologice și susținâră narațiuni de propagandă ale actorilor statali. În data de 26 septembrie 2025, MAE a comunicat că astfel de campanii au fost denunțate în colaborare cu alte state din Uniunea Europeană și NATO.

Comisia Europeană a autorizat recent comercializarea medicamentului Kisunla, dezvoltat de laboratorul Eli Lilly, destinat tratamentului deficiențelor cognitive ușoare, inclusiv demența în stadii incipiente ale maladiei Alzheimer. Această decizie, luată după un refuz inițial, a generat controverse în comunitatea medicală privind eficiența reală a tratamentului, care a demonstrat beneficii modeste dar semnificative în timpul testelor clinice. Kisunla, care conține substanța activă donanemab, un anticorp monoclonal ce ajută la eliminarea plăcilor amiloide din creier, va fi administrat doar pacienților cu semne ușoare ale bolii care nu prezintă mutații genetice ce cresc riscurile de efecte secundare grave. De asemenea, statele membre ale UE vor decide asupra rambursării acestui medicament, problemă discutată și în alte țări precum Regatul Unit și Statele Unite, unde autorizarea tratamentului se confruntă cu dileme legate de costuri și beneficii.

Pe 23 septembrie 2025, Inspecția Muncii a descoperit 530 de persone angajate fără contracte legale la o firmă de curierat din București, determinând reacția Ministrului Muncii, Florin Manole, care a declarat că amenda de 200.000 lei aplicată firmei este insuficientă pentru a descuraja abuzurile. În acest context, coaliția de guvernare a propus creșterea amenzilor în pachetul 2 de modificări legislative, subliniind impactul negativ al muncii nedeclarate atât asupra drepturilor sociale ale angajaților, cât și asupra concurenței pe piața muncii. Inspecția Muncii a anunțat planuri de intensificare a controalelor, considerând situația actuală alarmantă. De asemenea, Manole a abordat problema fraudelor în sistemul ajutoarelor sociale, menționând o rată de 26% de fraude în București, și a subliniat importanța de a proteja persoanele vulnerabile care au dreptul la sprijin social, fără a afecta pe cei care beneficiază de asistență.

Pe 25 septembrie 2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat identificarea unui bărbat de 46 de ani ca autor al uciderii unei femei de 75 de ani, comisă în noaptea de 25 spre 26 iulie 1999, în județul Tulcea. Victima, care a fost violată și omorâtă, a fost găsită sub un pat metalic. Identificarea suspectului a fost realizată printr-o expertiză genetică judiciară, care a arătat corespondența profilului său genetic cu urmele biologice de la locul crimei. Bărbatul, care are cinci copii și a ispășit anterior o pedeapsă pentru un alt viol, va fi prezentat în instanță pentru arestare preventivă. Autoritățile au redeschis ancheta datorită avansurilor tehnologiilor de extragere a ADN-ului din probe vechi, demonstrând astfel că anchetele evoluează, iar nu există crime perfecte.

Ghazi Hamad, un oficial de rang înalt al Hamas, a apărat atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, susținând că acestea au generat reacții internaționale împotriva ofensivei israeliene în Gaza și au fost benefice pentru cauza palestiniană. În ciuda numărului preconizat de peste 65.000 de morți în Gaza, Hamad a refuzat să își asume responsabilitatea pentru daunele cauzate și a contestat acuzațiile de utilizare a civililor ca scuturi umane. El a declarat că ostaticii sunt tratați conform principiilor islamice și a evitat să se exprime despre accesul Crucii Roșii la aceștia. În contrast, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a condamnat acțiunile Hamas și a subliniat că organizația nu are un rol în statul palestinian, evidențiind nemulțumirea populației din Gaza față de conducerea Hamas.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că proiectul de rectificare bugetară va fi publicat pentru consultare publică luni, în urma amânării inițiale planificate pentru vineri, decizie luată în urma unor discuții cu premierul Ilie Bolojan. În cadrul întâlnirii s-au discutat măsuri pentru îmbunătățirea colectării de către ANAF și Vamă, precum și importanța digitalizării acestor instituții. Rectificarea bugetară, estimată să adauge 22,8 miliarde de lei la cheltuieli, va prioritiza Ministerele Muncii, Transportului și Sănătății, în timp ce Ministerul Investițiilor va suferi o reducere de aproximativ 3 miliarde de lei. Nazare a subliniat că această întârziere se datorează analizelor detaliate necesare pentru a răspunde cerințelor de finanțare și presiunilor asupra deficitului bugetar. Rectificarea va fi adoptată până la sfârșitul săptămânii viitoare, iar discuțiile vor continua în coaliția de guvernare.

În anul universitar 2025-2026, CFR Călători va oferi studenților români și străini, cu vârsta de până la 30 de ani, o reducere de 90% la transportul feroviar intern la clasa a 2-a, valabilă pentru rutele între localitatea de domiciliu și instituția de învățământ. Reducerea se aplică și studenților orfani sau celor din centre de plasament, care trebuie să prezinte legitimația de student vizată pentru anul universitar în curs și actul de identitate. De la 1 octombrie 2025, studenții români care studiază în străinătate vor beneficia de o reducere de 50% la toate categoriile de trenuri pe teritoriul României, iar pentru călătoriile la clasa 1 sau la vagon de dormit, se vor achita diferențele tarifare. Detaliile privind obținerea legitimațiilor pot fi găsite pe site-ul CFR Călători.

Billy Vigar, un fost atacant al academiei clubului Arsenal și jucător al echipelor Chichester City FC, Derby County, Hastings United și Eastbourne Borough, a murit la vârsta de 21 de ani din cauza unei leziuni cerebrale grave suferite în urma unui accident în timpul unui meci din Isthmian League Premier Division. Se crede că accidentarea a fost cauzată de impactul cu un zid de beton, deși clubul nu a confirmat acest lucru. După incident, Vigar a fost plasat în comă indusă și a suferit o operație, însă starea sa s-a deteriorat, ducând la decesul său. Familia sa a declarat că este devastată de pierdere, iar meciul programat împotriva echipei Lewes a fost amânat ca urmare a acestei tragedii.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că, vineri, 26 septembrie 2025, între orele 08:00 și 16:00, serviciul de emitere a rovinietelor și peajelor prin SMS va avea posibile întreruperi din cauza lucrărilor de upgrade a infrastructurii de comunicații. Utilizatorii sunt sfătuiți să achiziționeze rovinieta în avans, cu până la 30 de zile înainte de valabilitate, iar plata peajului poate fi efectuată până la ora 24:00 a zilei următoare. CNAIR subliniază importanța conștientizării acestor disfuncționalități temporare pentru a minimiza impactul asupra circulației. Totodată, un proiect legislativ propune interdicții pentru șoferii începători, limitându-le accesul la conducerea autovehiculelor puternice fără asistența unui șofer experimentat.

India a încheiat utilizarea flotei de avioane de vânătoare MiG-21, după peste 60 de ani de serviciu, culminând cu o ceremonie emoționantă care a marcat sfârșitul unei ere caracterizate de aproape 400 de accidente. În același timp, țara a semnat un contract de 7 miliarde de dolari pentru 97 de avioane Tejas, un pas esențial în modernizarea forțelor aeriene, care se confruntă cu provocări din partea Chinei și Pakistanului, având în vedere o scădere a numărului escadrilelor de vânătoare la 29, sub cele 42 aprobate. Autoritățile indică faptul că aceste măsuri sunt vitale pentru a contracara adversarii care dispun de tehnologie avansată, subliniind importanța creșterii producției interne de armament și a dezvoltării de parteneriate internaționale.